Page 57 - Revista Ziua Cargo

750 de milioane de euro, pentru material rulant
Pe lângă proiectele de infrastructură feroviară, strategia investițională prevede propuneri cu caracter aplicativ:
• Dotarea locomotivelor cu dispozitive ERTMS. „În intervenția complexă de
modernizarea a sectoarelor de cale ferată sunt prevăzute și lucrări pentru realizarea de instalații de semnalizare, ERTMS, GSM-R, centralizare electronică și control moderne, în conformitatea cu cerințele europene. Astfel, sectoarele de cale ferată modernizate sau în curs de modernizare dispun de astfel de instalații care, în relație cu dispozitivele și echipamentele cu care materialul rulant este echipat, pot crește cu până la 30% capacitatea de transport al sectorului de cale ferată (printr-un management modern al traficului), creșterea siguranței (se reduce la minimum eroarea umană) și se poate circula în regim de interoperabilitate (trenuri internaționale directe pentru care nu este nevoie de schimbarea mijlocului de remorcare la frontieră)”, se arată în document.
• Achiziția de material rulant. „Necesarul de finanțare pentru achiziția de material rulant este de aproximativ 1 miliard de euro, din care, pentru scenariul de referință, este alocată o sumă de aproximativ 250 de milioane de euro. Pentru proiectul nou de înnoire a parcului de material rulant este estimată o alocare de aproximativ 750 de milioane de euro”.
în prezent, la 9.800 km (pe o singură cale) pe întreaga rețea. Drept conse- cință, există un număr mare de restricții de viteză, care afectează per- formanța sistemului feroviar. Motivele acestor întârzieri sunt multiple și provin din toate segmentele ciclului de viață al activului construit, începând cu actul decizional, pregătire slabă a proiectu- lui, achiziții ineficiente și terminând în managementul contractual slab”.
Transport multimodal sau combinat
Autorii Planului investițional pentru următorii 10 ani au identificat câteva rute de tranzit feroviar care pot deveni veritabile artere internaționale de măr- furi. „În aceste condiții, stimularea ope- ratorilor și a gestionarului infrastructurii pentru dezvoltarea activității de tranzit constituie o inițiativă care va avea be- neficii majore, prin preluarea și atrage- rea fluxurilor de mărfuri pentru a fi trans- portate pe calea ferată, în regim multimodal sau combinat. Aceste mă- suri se aliniază cu alte inițiative asemă- nătoare din Europa Centrală și de Vest, dar și cu politicile și acțiunile Comisiei Europene”, se arată în document.
4 coridoare transfrontaliere
Sunt identificate patru coridoare de conectivitate feroviară, două interco- ridoare și patru coridoare transfronta- liere. Totodată, sunt schițate rețeaua pri- mară, rețeaua secundară și rețeaua terțiară. Rețeaua feroviară primară co- nectează toate regiunile de dezvoltare și cei mai importanți poli de creștere economică din România. Rețeaua fero- viară primară traversează lanțul montan carpatic cu cinci sectoare de cale ferată: Dr. Tr. Severin-Caransebeș, Comarnic- Brașov, Gura Humorului-Ilva Mică, Cluj Napoca-Aleșd și Deva-Radna.
În cadrul rețelei primare, a fost in- trodusă și noua legătură feroviară la Aeroportul „Henri Coandă”, deoarece prezintă un potențial uriaș pentru co-
nexiunea celui mai important aeroport al României cu tot spațiul sudic al României sau chiar cu partea nordică din Bulgaria, se precizează în Planul investițional pentru perioada 2020- 2030.
TEN-T Core, TEN-T Comprehensive, TEN-T Rin-Dunăre și Ten-T Orient East-Med
Rețeaua feroviară primară din România se suprapune întregii rețele europene TEN-T Core și, în parte, rețelei TEN-T Comprehensive din România, cât și celor două coridoare europene de transport multimodal: Coridorul TEN-T Rin-Dunăre (cu am- bele ramuri) și Coridorul Ten-T Orient East-Med. Lista proiectelor feroviare de pe rețeaua primară conține atât proiecte aflate la faza de concept, cât și proiecte care sunt în diverse faze de construire sau au deja contracte de lucrări semnate.
Rețeaua feroviară secundară asi- gură conectivitatea unor zone econo- mice importante:
• CF 202 dublă/simplă, electrificată Filiași-Tg. Jiu-Petroșani-Simeria (asi-
gură accesibilitatea spre și de la bazi- nele lignitifer Motru-Rovinari și huilifer Petroșani)
• CF 901 simplă, neelectrificată Pitești-Slatina-Craiova (accesul facil la două centre industriale, importante pentru industria constructoare de auto- vehicule, dar și la o importantă fabrică de producție a aluminiului)
• CF 700 dublă electrificată Filiași- Brăila-Galați (conectează două impor- tante porturi fluvio-maritime, dar și cel mai mare combinat siderurgic din România)
• Calea ferată simplă, neelectrifi- cată Pitești-Rm. Vâlcea-Sibiu-Vințu de Jos (o alternativă la coridorul feroviar central, însă cu un sector lipsă între Vâlcele și Rm. Vâlcea)
• CF 906, 201, 200 simplă, neelec- trificată Arad-Oradea-Satu Mare-Baia Mare-Dej (reprezintă o axă feroviară importantă în partea de vest a țării, cu potențial de dezvoltarea a traficului, atât de călători cât și de mărfuri).
Proiecte pe rețeaua secundară
și terțiară
Potrivit Planului investițional pentru următorii 10 ani, rețeaua feroviară ter- țiară este reprezentată de sectoarele de cale ferată, altele decât cele cuprin- se în rețelele primare și secundare in- teroperabile sau neinteroperabile. Re- țeaua terțiară cuprinde, de asemenea, sectoare de cale ferată importante, care se conectează la rețelele feroviare pri- mare și secundare prin nodurile:
• CF 400 Brașov-Sf. Gheorghe- Miercurea Ciuc-Deda-Beclean
• CF 600 Mărășești-Tecuci-Bârlad- Vaslui-Iași
• CF 700 București-Urziceni-Făurei; CF 501 Adjud-Comănești-Siculeni.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.com
august 2020 ................................................................................................................................................ 57
ACTUALITATE