Page 58 - revista ZIUA CARGO

TRANSPORTUL JUDEȚEAN Punctul de ruptură „Serviciul public de transport reprezintă o obligație a Statului corelativă dreptului cetățenilor la liberă circulație și la acces în cadrul unei infrastructuri de transport public, iar operatorul care realizează un serviciu de transport public de călători nu ar trebui să suporte niciodată pierderi pe seama serviciului.” (Curtea de Apel Cluj). Instanța a reconfirmat acest principiu al Regulamentului CE 1370 la Bistrița-Năsăud, un exemplu care poate fi repetat în toate județele. D ecizia instanței în legătură cu contestațiile formulate la do- cumentația pentru licitație din județul Bistrița-Năsăud ar putea repre- zenta „punctul de ruptură” – de la bă- nuieli și suspiciuni, la realitatea privită în față. „Rolul compensației este de garan- tare a întreținerii sau dezvoltării unei gestiuni eficace de către operatorul de serviciu public și prestării de serviciu de transport de călători la standarde suficient de înalte, oferind o cale prin care exploatarea serviciului public să fie menținută în condițiile acceptate, fă- ră ca executarea obligațiilor să devină excesiv de împovărătoare pentru opera- torul economic” – Curtea de Apel Cluj. Sunt studiile corecte? Majoritatea consiliilor județene în- cearcă să străbată procesul licitațiilor pentru transportul județean ca și cum nimic nu s-a schimbat, reconfirmând, aparent, că tot ceea ce s-a întâmplat până acum ar putea și, chiar, ar trebui să continue. Practic, tema principală a fost eliminarea posibilității de a acor- da compensație și doar secundar s-a încercat acoperirea programului de transport (doar pe hârtie). Rezultatele sunt grăitoare: în cele câteva județe unde licitația a avut loc, mai puțin de jumătate din programul de transport a fost licitată. Aspect firesc, dacă ne gândim că operatorii de transport (fir- me private) sunt puși în situația de a licita un serviciu public, cu toate obliga- țiile de serviciu aferente, însă posibi- litățile de ajustare, pentru a asigura eficiența economică, sunt extrem de limitate. Pe scurt – obligații extinse, ris- curi mari și un contract care nu oferă nicio siguranță. De ce ar semna o en- titate privată așa ceva? Mai ales că pandemia a erodat semnificativ capa- citatea transportului județean de a se auto-susține. Sigur, nu așa reiese din studiile de oportunitate comandate de consi- liile județene, unde (în mod aproape miraculos) fiecare traseu/lot de trasee își acoperă integral costurile de ope- rare din biletele vândute. „În Bistrița-Năsăud, punctul de ple- care greșit al documentației îl repre- zintă studiul de oportunitate. Practic, acest studiu de oportunitate este o poveste, un basm... Modul de întoc- mire a acestor studii de oportunitate a lăsat foarte mult de dorit. În Bistrița- Năsăud, acesta a reprezentat răul care a generat denaturarea documen- tației de atribuire. A fost denaturat cos- tul serviciului, veniturile aferente ser- viciului, a generat încălcări ale legilor speciale, ale Regulamentului 1370... Dacă, pe un traseu, a reieșit, din ima- ginația firmei de consultanță, un anu- me cost, automat, tot din imaginație au reieșit și veniturile”, a precizat Me- lente Horoba, director general Trans- mixt BN, companie care a contestat documentația aferentă licitației. Interesant este faptul că atât CNSC (Comisia Națională de Soluțio- nare a Contestațiilor), cât și Curtea de Apel s-au aplecat foarte mult asu- pra legilor speciale, mai ales asupra Regulamentului CE 1370, chiar dacă uneori acestea par să fie în dezacord cu legislația specifică licitațiilor publice. Bineînțeles, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a respectat deciziile instanței și a modificat documentația, inclusiv studiul de oportunitate. „După deciziile instanței, firma de consultanță a modificat documentația de atribuire și studiul de oportunitate, însă a făcut-o în același fel. Astfel, a majorat costul serviciului (cu scăpări și neintroducerea tuturor costurilor, obligațiilor aferente) și, concomitent, a majorat și venitul. Practic, scopul este evident – stabilirea unor costuri care sunt acoperite din venituri”, a ob- servat Melente Horoba. De exemplu: după modificarea stu- diului de oportunitate, pe un traseu de microbuz de maximum 22 de locuri, care execută 1 cursă/zi (dus/întors), studiul a stabilit un tarif mediu per călător raportat la un grad de încărcare K=13,3 locuri/sens, și tot studiul a sta- bilit că vor fi 30 de călători pe sens și toți circulă din punctul A până în punc- tul Z. Însă, poate cel mai important aspect... Curtea de Apel a obligat Consiliul Județean Bistrița- Năsăud ca, în contractele de delegare de gestiune, să introducă reglementarea acordării compensației în situația în care operatorul de transport nu își recuperează costurile din veniturile aferente vânzării biletelor. Totodată, a obligat autoritatea con- tractantă să reglementeze ca, la data atribuirii contractului sau a depunerii ofertei, operatorul de transport să aibă echipate mașinile cu sisteme de nu- mărare a călătorilor, sistem GPS, case de marcat și sistem e-ticketing. „Veniturile vor fi reliefate într-un mod clar. Astfel, se creează un echi- libru între operator și autoritatea con- tractantă”, a explicat Melente Horoba. Practic, miza în legătură cu aceste licitații ar trebui să fie stabilirea/recu- noașterea costurilor reale legate de serviciul de transport prestat și accep- tarea posibilității de a acorda compen- sație, atunci când veniturile realizate din biletele comercializate nu acoperă aceste costuri. Miza costurilor reale „Apreciez că modelele de contrac- te, întocmite, din ce am observat, aproape identic pentru toate județele, reprezintă un simulacru de contracte de servicii publice. S-a pus doar titlu de contract de delegare de gestiune, fiind, în fapt, un fel de contract comer- cial unilateral, în care autoritatea con- tractantă a impus un buchet foarte mare de obligații de serviciu public, cu ACTUALITATE 58 .................................................................................................................................................... iunie 2022