În 15 mai, s-a lansat România Atractivă, cea mai complexă platformă multimedia de promovare a turismului cultural, cu 12 rute, 35 de județe și 275 de obiective culturale la startul primului program național de acest fel.
De astăzi, 15 mai, turiștii români și străini pot descoperi noi destinații de călătorie în țara noastră, cu ajutorul celei mai complexe platforme locale multimedia de acest tip: România Atractivă. Programul de turism cultural al României include 12 rute tematice care străbat întreaga țară, cu 275 de obiective de vizitat, prezentate în platforma multimedia dedicată și care, până în 2026, vor fi semnalizate inclusiv prin infrastructură rutieră specifică.
Programul România Atractivă, cu o valoare de peste 36,3 milioane de lei, reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), programul are 211 beneficiari direcți (custozii obiectivelor culturale de vizitat) iar beneficiari principali ai programului devin acum turiștii români și străini.
Programul este implementat împreună cu echipele profesionale ale consorțiului declarat câștigător în urma licitației organizate de minister în anul 2022: Terra Building, companie românească specializată în infrastructură rutieră și Eventya, companie specializată în dezvoltarea de aplicații de travel și content marketing.
Bugetul aferent programului conține realizarea a 98 de planuri de revitalizare pentru obiective turistice, dezvoltarea platformei multimedia (website și aplicație mobilă), documentare și realizare de conținut foto, video, text, audio în limba română, engleză, franceză, rromani, dar și în germană și maghiară, realizarea raportului de cartografiere și implementarea infrastructurii rutiere (peste 8.000 de semnalizări pe o suprafață de peste 55.000 de kilometri pătrați), alături de promovarea prin campanii de marketing și relații publice.
Rute tematice și sute de obiective de vizitat
Castele, cetăți sau conace, sate cu arhitectură tradițională, biserici fortificate sau de lemn, mănăstiri incluse în patrimoniul UNESCO, limesul dunărean şi cel al provinciei Dacia care fac parte din cea mai complexă şi mai lungă porţiune de frontieră a Imperiului Roman de pe teritoriul Europei continentale, alături de peisajul cultural din Delta Dunării sau gastronomia locală – sunt doar o parte dintre tematicile pe care au fost dezvoltate primele itinerarii de turism cultural ale României. Acestea sunt:
- Ruta castelelor (județele Alba, Arad, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Sălaj, Sibiu, Timiș);
- Ruta curiilor din Transilvania (județele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Sălaj, Satu Mare);
- Ruta culelor (județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea);
- Traseul gastronomiei tradiționale românești (județele Alba, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea);
- Ruta bisericilor fortificate (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Harghita, Sibiu);
- Ruta bisericilor de lemn (județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Cluj, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea);
- Ruta mănăstirilor din zona Moldovei (județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui);
- Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României (județele Alba, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sibiu);
- Ruta castrelor romane (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Vâlcea)
- Ruta cetăților (județele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Contanța, Covasna, Harghita, Mehedinți, Mureș, Hunedoara, Sălaj);
- Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 8 obiective promovate (județul Tulcea);
- Ruta satelor cu arhitectură tradițională (județele Alba, Argeș, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea).
Platforma multimedia – website și aplicație mobilă de travel, România Atractivă
Pentru program a fost dezvoltată în premieră o bibliotecă digitală, disponibilă în mai multe limbi de circulație internațională, în care este prezentată istoria fiecărui obiectiv cultural.
Unică prin tipologia cuprinzătoare de conținut video, foto, tururi virtuale, reconstrucții 3D, animații, ghiduri audio, texte de prezentare, recenzii utilizatori, platforma are rolul de a furniza informații despre tematicile rutelor existente și despre obiectivele incluse în aceste rute. Astfel, aceasta aduce viitorul turist cât mai aproape de experiențele pe care le poate descoperi offline și îl ajută în alegerea destinațiilor de călătorie. În platformă sunt introduse cele 275 de obiective turistice, iar materialele lor de prezentare au fost traduse în engleză, franceză, rromani și o parte din ele în germană și maghiară. Cumulat au fost produse peste 5.800 de materiale, la care se adaugă 98 de planuri de revitalizare ce vor ajuta unele obiective să atragă interesul publicului și să-și găsească surse de autofinanțare.
Infrastructura rutieră de semnalizare a obiectivelor pe 55.000 km2
Demersul inițial de mapare și dezvoltare de conținut aferent celor 275 de obiective turistice, realizat în perioada 2023-2024 și integrat în platforma multimedia, va fi completat, în etapa următoare a programului, de cel constituit de amplasarea infrastructurii rutiere de semnalizare a fiecărui obiectiv aflat pe cele 12 rute turistice culturale.
De la startul proiectului, până în prezent a fost realizat primul raport de cartografiere a obiectivelor turistice culturale, la nivel național. A fost realizată localizarea in situ și realizarea de măsurători necesare pentru semnalizarea în teren a obiectivelor din România Atractivă. Acestea sunt situate pe o arie de aproximativ 55.000 km2 dintre care 4.950 km2 vor avea un ritm foarte intens de semnalizare. Mai precis, un obiectiv va acoperi aproximativ 200 km2 semnalizați, respectiv pe fiecare 18 km2 vor exista în medie 20 de puncte de semnalizare. Necesarul estimat este de 5.759 ore pentru amplasarea celor peste 8.000 de elemente de infrastructură. Mijloacele de semnalizare vor respecta standardele aplicabile semnalizării rutiere (tablă din oțel zincat sau aluminiu de grosime 1 mm, tratată anticoroziv, vopsită în câmp electrostatic, cu aplicare de folie reflectorizantă clasa 3), iar garanția acordată mijloacelor de semnalizare va fi de minimum 7 ani.
