Adesea, în interacțiunile pe care le avem cu cetățenii, civili, polițiști sau alte categorii de funcționari, primim întrebări despre cât este cuantumul minim al mitei și cât reprezintă o simplă „atenție”. „O floare, un pachet de cafea, o cutie de bomboane” sunt în topul preferințelor interlocutorilor, când se dezbate pe această temă, curiozitatea fiind, de altfel, una firească.
Legislația din România, în privința faptelor de corupție, nu condiționează existența acestora de o valoare minimă determinabilă a mitei. Mai mult decât atât, prin sintagma „bani sau alte foloase”, utilizată pentru a descrie „cuantumul” mitei, legiuitorul a lăsat posibilitatea organelor de urmărire penală de a cerceta și, ulterior, inculpa orice faptă care contravine normelor care apără integritatea sistemului public, nefiind condiționate de existența materială a unor bunuri: o vacanță, o sesiune la SPA reprezintă, uneori, „prețul” acceptat de angajații de la stat, pentru a se abate de la funcționarea normală a serviciului efectuat.
Ce trebuie clarificat de la început este că nu orice transfer de bunuri sau foloase către un funcționar public reprezintă o faptă penală. Potrivit dispozițiilor art. 289 alin. (1) Cod penal, luarea de mită reprezintă fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Asemenea oricărei interacțiuni umane, „jocul șpăgii” pune în scenă doi actori: cel care dă și cel care ia. Cele două fapte nu pot exista dacă lipsește una dintre cele două entități.
În schimb, atât cetățeanul predispus la comiterea infracțiunii de dare de mită, cât și funcționarul predispus la luare de mită, au posibilitatea de a-l lăsa pe celălalt în ofsaid, prin denunțarea faptei către organele de urmărire penală.
Revenind asupra întrebării din titlu, reiterăm ideea că mai important decât efectiv cuantumul mitei este să reținem că orice promisiune sau pretindere a unor bani sau foloase în legătură cu sarcinile de serviciu ale unui funcționar intră în sfera corupției.
Concret
1. Într-o primă ipostază, ca urmare a activităților procedurale desfășurate de polițiștii anticorupție din cadrul Direcției Generale Anticorupție, la sfârșitul lunii iunie 2022, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită, stabilindu-se o pedeapsă de 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendarea executării acesteia pe un termen de supraveghere de 2 ani.
Dosarul a fost constituit ca urmare a denunțului formulat, în luna martie 2022, de către un lucrător de poliție din cadrul IPJ Prahova – Postul de Poliție Blejoi la Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Prahova.
În urma administrării probatoriului, a rezultat faptul că, în data de 25.02.2022, în jurul orelor 19:50, în timp ce își exercita atribuțiile de serviciu pe raza comunei Blejoi, județul Prahova, un lucrător de poliție a oprit în trafic un autoturism, pe care, anterior, îl observase că a virat stânga, încălcând marcajul dublu continuu.
În autoturism, pe lângă conducătorul auto, se mai aflau trei persoane, printre care și inculpatul în cauză, care, după ce agentul de poliție care a constatat contravenția și a întocmit un proces-verbal prin care a aplicat șoferului sancțiunea avertismentului, a încercat să-i ofere agentului de poliție „drept mulțumire” o sumă de bani.
După ce polițistul a refuzat primirea sumei de bani, inculpatul i-a promis reparații la service-ul auto pe care îl deține.
2. Pe de altă parte, prin încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, admis de Tribunalul București, inculpatul TD a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendarea executării acesteia pe un termen de supraveghere de 2 ani și 8 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În fapt, la data de 05.09.2020, în calitate de polițist local în cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 6, inculpatul TD a primit suma de 50 de lei de la un conducător auto, pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, respectiv aplicarea sancțiunilor legale privind staționarea interzisă.
În concluzie, fără a avea pretenția că am răspuns exhaustiv, cele două situații aduc în atenție modalități concrete de comitere a faptelor de dare de mită și luare de mită care comportă particularități legate, în prima situație, de concretizarea foloaselor oferite – promisiunea unui serviciu gratuit, iar în cea de-a doua de cuantumul, redus în opinia unora, al mitei.
Nicolae-Marius POPA
comisar-șef de poliție
Direcția Generală Anticorupție
