Linia ferată București-Giurgiu, închisă după inundațiile din vara lui 2005, când podul de la Grădiștea s-a prăbușit, va putea fi redată circulației trenurilor, după două decenii, când vor fi încheiate lucrările de reabilitare, pentru care România a obținut, recent, granturi.
Aproape 600 de milioane de euro i-au revenit țării noastre, la apelul de proiecte din programul „MIE-Transport” – Mecanismul pentru interconectarea Europei, prin care Uniunea Europeană (UE) alocă 6,2 miliarde de euro, până în anul 2027, pentru investiții în infrastructuri de transport sustenabile. Comisia Europeană a selectat 107 proiecte, dintr-un număr total de 353, depuse în urma cererii de propuneri, publicată în 2022.
Dintre proiectele finanțate, 11 vizează România, desfășurându-se în țara noastră sau în parteneriat cu alte țări. Cea mai mare parte din banii care îi revin țării noastre se duc la modernizarea căii ferate, iar între proiecte se numără și tronsonul București-Giurgiu, închis în 2005, când podul de la Grădiștea s-a prăbușit din cauza viiturilor.
Aproape 70% dintre lucrări, executate
Până în prezent, s-au efectuat 69,95% dintre lucrările din prima etapă a proiectului de redeschidere a liniei de tren directe București-Giurgiu, finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), și de la bugetul de stat. Contractul a fost semnat în decembrie 2020, după 15 ani de la inundațiile care au făcut inoperabilă această porțiune de cale ferată.
Între București și Giurgiu se poate circula cu trenul, de mai bine de un deceniu și jumătate, doar trecând prin Videle, pe un traseu de 118 kilometri, față de 74 de kilometri, cât era ruta directă. Un drum durează între două ore și 40 de minute și patru ore, în funcție de tipul trenului și de durata de așteptare în Videle.
„Proiectele României acoperă toate modurile de transport, dar cea mai mare parte a finanțării se va duce înspre lucrări de modernizare a căilor ferate. De asemenea, România a accesat fonduri însemnate și pentru Culoarele Solidarității, care sunt conexiunile UE cu Moldova și Ucraina”, a declarat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.
UE investește în infrastructuri de transport sustenabile
Peste 80% din totalul finanțării alocate de Comisia Europeană pentru cele 107 proiecte sunt dedicate căilor ferate, căilor navigabile interioare și rutelor maritime aflate de-a lungul rețelei TEN-T, potrivit Executivului european. În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate UE-Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei. Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere care au fost considerate prioritare pentru finanțare: tunelul de bază Brenner (care leagă Italia și Austria), Rail Baltica (legând cele trei state baltice și Polonia cu restul Europei) și tronsonul transfrontalier dintre Germania și Țările de Jos (Emmerich-Oberhausen). Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) va fi instalat pe trenuri și pe linii ferate din Cehia, Danemarca, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În transportul rutier, mai multe state membre vor implementa sisteme și servicii de transport inteligente (STI), în special STI cooperative (STI-C). Totodată, este acordat sprijin pentru proiecte de management al traficului aerian european.
Alte oportunități de finanțare
Cererile de propuneri din cadrul Mecanismului destinat infrastructurii pentru combustibili alternativi sunt deschise, până la 7 noiembrie 2023. Următoarele cereri de propuneri din cadrul „MIE-Transport” vor fi lansate spre sfârșitul lunii septembrie 2023, a precizat Comisia Europeană.
În cadrul programului „MIE-Transport”, pentru perioada 2021-2027 sunt disponibile 25,6 miliarde de euro, pentru granturi destinate cofinanțării proiectelor TEN-T în statele membre ale Uniunii Europene. Începând din 2014, MIE a sprijinit aproape 1.300 de proiecte din sectorul transporturilor, cu un total de 29,4 miliarde de euro.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
