Sectorul de logistică s-a încadrat, deja, pe un drum cu un singur sens, fără bandă de întoarcere. Nimic nu se mai poate face fără investiții în tehnologie, iar cheltuielile cresc inevitabil. Este momentul în care inclusiv clienții trebuie să își asume aceste costuri. Vestul face lobby în acest sens. Dar cum vor arăta următorii kilometri pe care îi avem de parcurs?
De ce trebuie să susținem investițiile în tehnologie? De ce clienții trebuie să își asume un rol? Unde se așază interesul fiecăruia? Și, bineînțeles, ce soluții oferă piața și încotro merg tendințele?
Sunt întrebări legitime, care se pun atât în România, cât și în state precum Germania, care generează direcții la nivel european și, chiar, internațional.
Congresul German de Logistică, desfășurat la finalul anului 2022, care a reunit aproximativ 2.000 de specialiști și manageri din domeniu, a pus (deloc întâmplător) accentul pe tehnologie. „S-a vorbit mult despre proiecte de implementări de sisteme informatice și automatizări”, ne-a explicat vicepreședintele ARILOG, Adriana Pălășan, prezentă la eveniment. Iar sfatul a fost acela de a se promova importanța introducerii de noi tehnologii și costul lor, astfel încât să le accepte clienții ulterior.
Să luăm în calcul problema (destul de mare) generată de reducerea sarcinii utile în cazul vehiculelor electrice, unde trebuie să se țină cont de greutatea mare a bateriilor. În plus, sunt mai scumpe, ceea ce se reflectă în costul de transport.
Adriana Pălășan: „Nimeni nu vrea să renunțe la sarcina utilă, iar clienții nu vor să plătească mai mult pentru mai puțin. Discuția cu privire la cine susține financiar utilizarea de vehicule electrice nu se poartă doar în România. Este valabilă pentru întreaga UE.”
Dar buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare este esențială pentru economia europeană, iar aceste negocieri nu mai pot fi amânate, ținând cont de țintele verzi stabilite la nivel legislativ. În plus, aprovizionarea liniilor de producție a devenit, astăzi, mai importantă decât reducerea costurilor. Sunt trenduri care se resimt și în Germania și în România (chiar dacă la intensități diferite).
Altfel spus, așa cum a afirmat Thomas Wimmer, președintele Asociației Germane pentru Supply Chain (Bundesvereinigung Logistik – BVL), logistica este, cu adevărat, coloana vertebrală a societății.
Trebuie să ținem cont că operăm (lucrăm) și trăim, cu toții, într-o nouă normalitate. Nu o să ne mai întoarcem niciodată la ceea ce era înainte.
Iar lanțurile de aprovizionare nu vor mai fi ca altădată. Pandemia a avut consecințe, războiul din Ucraina schimbă lucrurile și, chiar dacă toată lumea speră să se termine cât mai repede, în realitate, nu ne vom întoarce niciodată la situația anterioară. „În prezent, provocările nu mai sunt neapărat cele legate de război, ci sunt cele legate de consecințele războiului, și anume de materiile prime care sunt necesare pentru tot ce înseamnă producția de tehnologie”, a menționat Adriana Pălășan.
Ea a subliniat că, la nivel european (și, în mod, concret la nivelul industriei germane de logistică), se pune foarte mare accent (pe lângă digitalizare) pe partea de neutralitate climatică și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Dar și pe modul în care „lumea nouă” privește munca.
În urma pandemiei, este din ce în ce mai mare numărul celor care vor program flexibil, care să permită lucrul de acasă.
Iar, în acest context, sunt necesare tehnologii sigure, sisteme informatice bine puse la punct… conexiuni. Securitatea cibernetică s-a așezat în prim plan. Schimburile de informații de la distanță au un cost și cresc vulnerabilitatea pentru companii. „Sunt lucruri pe care trebuie să le trateze cu foarte mare seriozitate operatorii din supply chain, mai ales pentru că războiul a adus și o mai mare frecvență a atacurilor cibernetice asupra anumitor industrii importante din multe țări.
Lame sau stivuitor?
Să ne întoarcem la inovație, la tehnologie și la automatizare, cerute, astăzi, din ce în ce mai mult, în depozite. Favorita celor 2.000 de specialiști prezenți la congresul german de logistică a fost o soluție în care stivuitorul a fost înlocuit de două lame automate, care funcționau în corelație, una lângă cealaltă. „Sistemul a plecat de la ideea unui stivuitor automat. Apoi au început să «dezmembreze» diferitele componente, pentru ca, în final, să «rămână», lamele (2 sisteme) ce acționau împreună, una lângă alta, și care puteau să facă autonom transferul de paleți în interiorul depozitului. Puteai, astfel, să încarci automat un camion. Mi s-a părut foarte interesant. De exemplu, puteau să plece 5 paleți cu astfel de sisteme de ghidaj, unul dintre cei 5 de la mijloc să se depărteze, să meargă către o altă direcție, iar restul să fie aranjați și să ducă încărcătura în camion. Caut de mult, de exemplu, un sistem de încărcare automată care să fie accesibil și ușor de utilizat pentru camioane, pentru că personalul din depozit consumă foarte mult timp în zona de încărcare-descărcare”, a arătat Adriana Pălășan, în opinia căreia un astfel de sistem este foarte potrivit inclusiv pentru operatorii din România. „Viteza de încărcare și de descărcare trebuie să crească, în condițiile în care forța de muncă este deficitară. Pe de altă parte, transferurile ocupă mult timp, cel puțin în depozitele care sunt foarte întinse. De la 30.000 mp în sus, distanțele care trebuie parcurse de echipamente sunt destul de mari. În aceste condiții, utilizarea unui astfel de echipament este mult mai simplă decât a stivuitoarelor, care sunt mult mai grele și ocupă mult mai mult spațiu. Și, de ce nu… poate și mai scumpe.”
Interfațări sigure
În această perioadă, sunt pe val și se bucură de mult interes soluțiile care permit interfațări între sisteme și companii, în condiții de siguranță. Iar în Germania cu atât mai mult. „M-au atras foarte mult două soluții (complementare, aș putea spune), prezentate de companii diferite, care permiteau interfațări inter-companii și transferul de date și legătura între diferitele componente de automatizări din același spațiu. Pentru că putem să avem un stivuitor automat cu o bandă automată și echipamente ghidate automate, precum și docuri automate de încărcare și descărcare. Și toate acestea trebuie să funcționeze coordonate de același sistem. Ambele companii s-au gândit să răspundă acestui tip de nevoie, una realizând integrarea de automatizări multiple, cealaltă oferind o conversie și o integrare și cu sisteme externe depozitului. Astfel, era facilitată interfațarea tuturor sistemelor din depozit și, chiar, și în exterior, care puteau fi coordonate, conduse și direcționate de un singur sistem.”
Ți-ai făcut calculele?
Piața de logistică testează (sau, chiar, folosește) deja soluții cel puțin interesante, menite să crească eficiența, gradul de securitate și nivelul de protecție a mediului. Dar tehnologia costă…
În ce măsură sunt clienții dispuși să plătească (cel puțin într-o primă etapă) tarife mai mari pentru a susține astfel de investiții în lanțul de distribuție?
În România (ca și în Germania) se caută o variantă de echilibru. Încă se așteaptă argumente care să convingă…
Dar industria europeană de logistică se află, deja, pe un drum cu un singur sens, unde kilometrii ce vin vor trebui rapid cartați.
Așa că, dacă nu ați făcut-o deja, a venit timpul calculelor…
Mâine o sa apară o provocare nouă!
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
