România se transformă, rapid, dintr-o țară care, în mod exclusiv, exporta forță de muncă, într-una importatoare, iar țările din Asia par să reprezinte soluția. Am discutat despre aducerea șoferilor și a lucrătorilor în depozite cu Excelența Sa Dr. Zafar Iqbal, ambasadorul Pakistanului în România.
ZIUA CARGO: Ce perspective de colaborare există între Pakistan și România?
E.S. Dr. Zafar Iqbal: Pakistan este a cincea cea mai mare țară din lume ca populație, cu peste 220 de milioane de locuitori. Pakistan trece printr-o transformare economică uriașă, datorită Coridorului Economic China-Pakistan (CPEC) și va deveni un hub al activităților economice din regiune – China de Vest, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, statele din Golf, Asia de Vest etc. Sunt țări fără ieșire la ocean, cum ar fi Afganistan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan, care sunt interesate de accesul la Oceanul Indian, iar Pakistanul se află în centrul acestei regiuni.
Și România este o țară est-europeană cu amplasament strategic, cu deschidere la Marea Neagră, care poate servi ca hub de tranzit pentru mărfuri, pentru multe alte țări din sud-estul și estul Europei, precum și pentru Europa Centrală. Cred că ambele țări au un potențial uriaș de angajament economic. Lucrăm, deja, la o conexiune între Portul Constanța și Portul Karachi. La începutul acestei luni, a avut loc vizita ministrului de Externe pakistanez în România, prima vizită la cel mai înalt nivel din 1975 și până acum, și așteptăm și vizita ministrului de Externe român în Pakistan.
În anii ‘60-‘70 și până la începutul anilor ‘80, relațiile economice erau foarte strânse între cele două țări. România era o țară avansată din punct de vedere tehnologic (încă este) și a sprijinit foarte mult Pakistanul în eforturile sale de industrializare. Ne-a sprijinit în extinderea rafinăriilor de petrol, care și-au dublat capacitatea cu ajutorul inginerilor și asistenței românești, au fost dezvoltate fabrici de îngrășăminte, de ciment, cu experiență românească… Erau mulți ingineri români cu familiile lor în Pakistan, aveam zboruri directe București-Karachi, de trei ori pe săptămână. Aproximativ o dată la doi ani, aveam vizite bilaterale la nivel înalt, președinți, prim-miniștri, miniștri de Externe etc. Deci, cu recenta vizită a ministrului de Externe Makhdoom Shah Mahmood Qureshi, putem spune că acum are loc o redeschidere, în direcția construirii unui angajament mai puternic, în diverse sectoare. Din punct de vedere politic, avem relații cordiale cu România, cred că unele dintre cele mai prietenoase pe care le avem.
Simțim că românii și pakistanezii, societățile noastre, au valori comune: familia, prietenia etc. Există chiar și anumite cuvinte comune, de exemplu „cameră”, „perdele”, „ceainic”…
Fiind fostă colonie britanică, limba engleză este vorbită curent, fiind și limba noastră oficială. Astfel, lucrătorii pakistanezi care ar veni în România vor cunoaște limba engleză, chiar dacă nu la nivel academic, dar vor deține nivelul de lucru de competențe lingvistice necesare.
Își doresc lucrătorii pakistanezi să lucreze în România?
După cum am spus, avem o populație de 220 de milioane de locuitori, cu un procentaj înalt de tineri, ceea ce înseamnă că avem un surplus de resurse umane, care poate ajuta alte țări sau societăți. Am furnizat resurse umane în special țărilor din Golf, SUA, Canadei, Australiei și altor țări vorbitoare de limba engleză, precum și statelor din Europa de Vest – Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Danemarca etc. Avem aproximativ 9 milioane de pakistanezi care trăiesc și lucrează peste hotare. Dar Europa de Est este o piață nouă pentru noi, din punct de vedere al resurselor umane. Oamenii din Pakistan vor să plece din motive economice, vor să lucreze în străinătate și să trimită bani acasă și cu siguranță că le-ar plăcea să vină să lucreze în România.
Personal, am vizitat și am locuit în multe alte țări, dar, dacă ar fi să aleg unde aș vrea să locuiesc și să trăiesc în permanență, în afară de Pakistan, aș alege cu ușurință România. În primul rând, pentru că oamenii sunt calzi și prietenoși, iar acesta este un lucru de care are nevoie orice ființă umană. Oamenii sunt prietenoși, costurile vieții sunt scăzute față de alte state, vremea este relativ blândă, comparativ cu alte țări situate mai spre nord, geografia și topografia sunt frumoase. Ce altceva ți-ai mai putea dori? Și cred că același lucru l-ar putea simți orice pakistanez care ar lucra în România.
Majoritatea șoferilor care ar putea veni în România sunt foste cadre militare?
Nu neapărat. Avem resurse umane civile uriașe, în Pakistan. Da, Pakistanul trebuie să mențină o forță armată importantă, din cauza situației speciale din regiune. În mod normal, gradele inferioare se retrag din serviciul militar în jurul vârstei de 40 de ani și se orientează spre alte activități ocupaționale. Deci, există o posibilitate ca, în plus față de civili, unii dintre lucrători să fie foști angajați militari. Șoferii de camion retrași din armată au experiență mai mare, deoarece lucrează pe toate tipurile de camioane și vehicule grele, în armată, și sunt deja bine pregătiți profesional. Armata pakistaneză are o celulă logistică, aceasta dispunând de foarte multe camioane și echipamente proprii. Deci, da, acești șoferi vor avea experiență în domeniul lor de activitate. Vor avea probabil vârsta de peste 40 de ani, dar, așa cum am spus, nu sunt singura categorie de persoane care ar putea veni să lucreze în România.
Exportul de forță de muncă reprezintă un aspect în care se implică Guvernul Pakistanez în mod oficial? Care este procesul de recrutare a angajaților pakistanezi?
Unul dintre mandatele guvernului este să aibă grijă de bunăstarea economică a cetățenilor. După cum am spus, Pakistanul este o țară cu surplus de forță de muncă, astfel că noi, ca parte a guvernului, încurajăm angajatorii români să recruteze lucrători pakistanezi și le facilităm acest proces. Pakistanezii sunt harnici, bine pregătiți, bine clădiți din punct de vedere fizic și știu limba engleză.
Guvernul pakistanez a eficientizat procesul de recrutare. Ministerul pentru Pakistanezii de Peste Hotare și al Dezvoltării Resurselor Umane a deschis un Birou de Imigrare și Angajare peste Hotare (BEOE), care are Protectorate pentru Birouri de Emigrare, care procesează toate cererile de forță de muncă venite din străinătate.
De exemplu, pentru a demara procesul de import de lucrători din Pakistan, angajatorul român trebuie să pregătească două documente – Power of Attorney (PoA) și o Scrisoare de Cerere. PoA autorizează agenția pakistaneză (denumită Overseas Employment Promoter – OEP) să înceapă și să deruleze procesul de recrutare în Pakistan, pentru angajatorul român. Scrisoarea (Demand Letter) menționează detaliile cererii pentru lucrători și termenii & condițiile locului de muncă oferit. Ambele documente (după legalizarea lor de către Ministerul de Externe al României) sunt aduse la Ambasada noastră, pentru supra-legalizare. Acesta este procesul normal de legalizare pentru orice document pregătit într-o țară pentru a fi folosit într-o alta. Apoi, ambele documente sunt trimise de către angajatorul român/agenție la OEP din Pakistan/agenție. OEP din Pakistan cere permisiunea autorităților pakistaneze pentru începerea procesului de recrutare. În acest punct, și autoritățile pakistaneze solicită punctul de vedere sau evaluarea Ambasadei noastre în legătură cu angajatorul român. Acesta din urmă ar trebui să ne furnizeze anumite documente, care-i permit Ambasadei să facă o evaluare (cum ar fi certificatul de înregistrare al companiei angajatoare și cartea de identitate a proprietarului, documente care arată stabilitatea financiară, dovezi ale disponibilității locurilor de muncă, documente emise de obicei de către ANOFM, care atestă că locurile de muncă sunt disponibile pentru lucrători din afara UE etc.).
Trebuie să adaug, aici, că orice companie românească, dacă decide acest lucru, poate să caute și să contacteze direct forță de muncă pakistaneză calificată sau semi-calificată. Compania românească poate, de asemenea, să se înregistreze ca angajator pe site-ul www.skillingpakistan.org și să caute, în baza de date, lucrători pakistanezi care au calificare în diverse domenii, din partea unor institute guvernamentale de pregătire profesională. Chiar dacă firma românească apelează la o agenție de recrutare pakistaneză sau românească, orice lucrător recrutat să lucreze în străinătate are nevoie de viza Oficiului de Protectorat, înainte de a porni în călătorie. Oficiul de Protectorat (care încasează o taxă nominală înainte de a emite „viza de protectorat”) trebuie să se asigure de faptul că emigranții merg în străinătate să se angajeze pe locuri de muncă reale și că elementele infracționale nu profită de această facilitate pentru a transporta ilegal oameni dintr-o țară într-alta.
Nu este complicat pentru o companie românească să adopte metoda de recrutare directă. Însă mulți angajatori români preferă să lucreze prin intermediul unei agenții. În orice caz, este necesară efectuarea unor procedurile specifice în România, pentru a obține permisul de muncă din partea autorităților române de imigrație. Acest permis de muncă este trimis angajatului/agenției din Pakistan, care, apoi, contactează Ambasada României din Islamabad, pentru emiterea vizei necesare. După obținerea vizei și ștampilei Protectoratului, angajatul se deplasează în România, pentru a i se alătura companiei.
Câți pakistanezi lucrează în România, la momentul actual?
Nu avem un număr exact, deoarece acesta este în continuă schimbare și nu toate persoanele care ajung în România se înregistrează la noi. Dar nu este, deocamdată, un număr mare. Îl estimăm undeva la aproximativ 1.000 de persoane. Unii vin, alții își termină contractele și pleacă. Am observat că, atunci când ajung aici, uneori apare un fenomen nedorit – o companie îi angajează prin intermediul agențiilor de recrutare, iar alte persoane îi contactează, aici, direct și le oferă un plus de salariu, pentru a-i angaja în altă parte. Compania simte, atunci, că eforturile sale au fost în van. După câte știm, contractele, în țările UE, plasează angajații și angajatorii pe poziție de egalitate din punct de vedere legal, astfel încât angajatul își poate schimba oricând locul de muncă. În alte țări, angajatorul trebuie să accepte ca angajatul să plece să lucreze în altă companie. Dar acesta este un aspect legat de libertatea de mișcare a forței de muncă și de drepturile omului și nu este posibil să se impună restricții. Cred că guvernele, inclusiv cel al României, sunt la curent cu plângerile angajatorilor, în acest context. Cred că dacă un angajat rămâne sau nu într-o companie depinde foarte mult și de cum decurge procesul de recrutare. Atunci când evaluezi un potențial angajat, nu poți fi niciodată sigur 100%, dar îți poți face o idee despre caracterul și intențiile persoanei respective. Dacă vezi un CV în care persoana a schimbat foarte des locurile de muncă, poți să îți dai seama că nu este foarte stabilă.
Pentru transportul internațional, șoferii pakistanezi ar putea obține vizele necesare pentru intrarea în alte țări?
Nu cred că pot apărea probleme legate de obținerea vizelor pentru țările non-Schengen, în condițiile în care șoferii au permis de muncă în România. Problemele apar atunci când trebuie să încarce sau să descarce mărfuri într-un stat Schengen, de vreme ce România sau Bulgaria nu sunt încă acceptate în Schengen. Dar cred că firmele/șoferii pot să aplice pentru viză Schengen, în principiu, odată ce au statutul de rezident, ca lucrători, în România. Nu trebuie să se întoarcă în Pakistan pentru a obține viză Schengen, ci pot să o obțină aici.
În prezent, nu sunt foarte mulți șoferi de camion pakistanezi în România. Dar sunt șoferi în transportul cu vehicule comerciale ușoare și în activitatea de distribuție. Șoferii pakistanezi din aceste categorii își pot preschimba cu ușurință permisul de conducere pakistanez într-unul românesc. Șoferii de camion care au permise emise în Pakistan înainte de septembrie 2009 pot obține permisul românesc, prin intermediul unei proceduri relativ simple. Dar pentru cei care și-au luat permisul ulterior acestei date, pentru moment, procedura este mai îndelungată și mai complexă. Dar cred că autoritățile române lucrează la facilitarea acestui lucru, pentru companiile românești și pentru angajați.
Ce venituri lunare au șoferii în Pakistan?
Salariile medii ale șoferilor din Pakistan depind de tipul de transport pe care îl realizează. Veniturile medii, la modul general, ale șoferilor se situează undeva la 400-500 de dolari (70.000-90.000 de rupii pakistaneze), dar variază în funcție de câte ore lucrează șoferii.
După câte cred, potențialii șoferi pakistanezi care ar veni să lucreze în România au permis de dinainte de 2009 (cel puțin pentru început, deoarece procedura este relativ simplă pentru ei, după cum am spus). Sunt persoane mature, și pot proveni atât din armată, cât și din sectorul privat. Majoritatea vor fi, probabil, căsătoriți, dar tradiția generală este de a-și lăsa familia în Pakistan, în cadrul sistemului extins familial, și de a pleca singuri la muncă în străinătate. Oamenii noștri sunt pregătiți să stea peste hotare pentru mai mult timp și să își viziteze familia o dată pe an.
Noi, ca Ambasadă, putem sprijini companiile românești care doresc să recruteze angajați din Pakistan. Din punct de vedere al cooperării România-Pakistan, aducerea de lucrători pakistanezi reprezintă una dintre prioritățile de top și face parte din agenda de cooperare economică dintre cele două state.
Se vor adapta cu ușurință la specificul României?
A trăi într-o țară străină este o experiență diferită, pentru fiecare persoană. Oamenii sunt obișnuiți cu anumite gusturi, cu o anumită atmosferă etc., dar pakistanezii se adaptează foarte ușor. De exemplu, pakistanezii mănâncă relativ condimentat, dar pot găsi aceste condimente și în România. Se pot adapta unor modalități flexibile de a se ruga. Companiile le oferă, de obicei, facilitățile necesare, iar aceasta nu este o problemă semnificativă. Iar semnalele primite din partea lor sunt pozitive. Am primit feedback de la o companie din Galați care a angajat 50 de pakistanezi – care lucrează deja de un an și nici măcar unul singur nu se gândește să plece – companie care este mulțumită de muncitori și nu are niciun fel de probleme. Cred că dacă le oferi un mediu de lucru corect și îi tratezi cu grijă și respect, pakistanezii sunt unii dintre cei mai loiali angajați din lume și uneori pot lucra chiar și gratis, dacă angajatorul are vreo problemă de cash flow, de exemplu, și vor rămâne în companie.
Primul grup de muncitori care a venit în România, în 2019, a fost de aproximativ 300 de persoane, pentru o singură companie din domeniul construcțiilor. Dar oamenii care vin prin recrutare directă sunt, de obicei, singuri. Ambele tipuri se adaptează foarte bine în România. Desigur, dacă ar putea să vină cel puțin 5-10 oameni din aceeași țară odată, i-ar putea ajuta să se simtă mai puțin singuri, la început.
În Pakistan, zilele libere sunt tot sâmbătă și duminică. Dar sunt companii care, de exemplu, extind pauza de prânz vinerea pentru a include timpul de rugăciune, sau le dau zi liberă vinerea și lucrează sâmbăta. Nu există probleme semnificative. Rugăciunea se poate face oriunde. Nu este neapărat nevoie să mergi la moschee, dacă nu există una în apropiere. În comunități, se pot amenaja mici camere de rugăciune.
În timpul liber, pakistanezilor le place să joace cricket și, deoarece în multe situații nu sunt condiții pentru versiunea profesionistă, adoptă o versiune simplificată a jocului, folosind o minge de tenis, de exemplu.
Cum arată camioanele utilizate în Pakistan?
În Pakistan, sunt camioane asemănătoare cu cele europene, dar se conduce ca în Marea Britanie, pe partea stângă a drumului, cu volanul pe partea dreaptă. Dar aceasta nu reprezintă neapărat o problemă. Te poți obișnui să conduci pe orice parte a drumului. Eu, personal, am petrecut mult timp în Europa și conduc pe partea dreaptă aici, dar, când sunt în Pakistan, conduc pe stânga.
În mod normal, programul de lucru în Pakistan este de 8 ore pe zi, la fel ca în Europa, în orice domeniu, dar uneori oamenii aleg să lucreze mai mult, în special cei care dețin propriul camion. Din punct de vedere al infrastructurii, Pakistanul dispune de o rețea de autostrăzi și drumuri expres de peste 12.000 km (care include, de exemplu, una de la Karachi până la Islamabad, în lungime de 1.100 km). Rețeaua totală de drumuri este de 263.000 km. Se află, de asemenea, noi autostrăzi în construcție, ca parte a coridorului Pakistan-China.
Câte persoane vă așteptați să vină din Pakistan în România, în următorii ani?
Depinde de cererea din sectorul privat din România. Dar ceea ce putem face, ca Ambasadă, este să ne oferim sprijinul și să facilităm identificarea persoanelor potrivite pe partea pakistaneză. Este dificil de estimat un număr, dar, după cum știți, cota de lucrători non-EU pentru anul acesta este de 100.000 de persoane și se pare că este un deficit de 40.000 de șoferi, în România, conform anumitor estimări. După cum am spus, Pakistan deține un surplus uriaș de resurse umane, cu lucrători calificați și semi-calificați de toate tipurile, iar Pakistan poate furniza toți cei 40.000 de șoferi, precum și alți lucrători care pot contribui la economia și dezvoltarea României. Putem, de asemenea, lucra la proiecte cu companiile românești care să colaboreze cu partea pakistaneză, astfel încât, dacă este nevoie de training preliminar, să se poată face acest lucru în Pakistan, înainte de plecare.
România a sprijinit Pakistanul în industrializare, în anii ’60 și ’80. Cu siguranță, simțim că avem o obligație. Ca pakistanezi, avem o viziune foarte prietenoasă asupra României și a oamenilor de aici, iar pakistanezii for fi bucuroși să lucreze pentru frații lor români și să sprijine dezvoltarea în continuare a acestei frumoase țări și a economiei sale. Atât Ambasada cât și eu, personal, rămânem la dispoziția companiilor românești și a angajaților, pentru a-i ghida în acest proces și, de asemenea, pentru a oferi feedback în privința referințelor diferitelor agenții pakistaneze de recrutare.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
