„Uneori, e drept, omul obosește așteptând!” – Octavian Paler
Al treilea val al pandemiei a adus, din nou, în prim plan, poate chiar cu mai multă putere, problema legată de libera circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană. Speriate, și nu fără temei, multe țări europene au înăsprit și pentru șoferii de marfă condițiile de intrare sau tranzitare pe teritoriul lor.
Aceste măsuri,la care s-au adăugat cele legate de dificultățile create transportatorilor de Brexit, au dus la creșterea (de cele mai multe ori exagerată) a timpilor de așteptare în granițe. Sunt probleme careîi afectează pe transportatori, pe beneficiarii lor, dar și pe șoferi.
Voi aborda, în rândurile următoare, consecințele psihice ale așteptărilor lungi la granițe, cum îi afectează pe șoferi și cum pot fi diminuate aceste efecte.
De mai bine de un an, pandemia a afectat semnificativ și industria transporturilor, industrie în care șoferii sunt veriga principală. Dominați de incertitudini, de stres și, hai să fim cinstiți,și de frică, șoferii de transport marfăîși desfășoară activitatea pe șosele și autostrăzi de multe ori pustii, străbătând „culoarele verzi” ale unei Europe marcate profund de criza sanitară. Parțial obișnuiți cu această stare de lucruri, cu speranțe mari că, datorită măsurilor de relaxare, lucrurile vor reveni curând la normal, șoferii sunt puși, acum,în fața restricțiilor impuse de cel de-al treilea val, situație care poate genera noi consecințe psihice negative.
Cu toate că nu putem aprecia obiectiv care este impactul psihologic, pe termen scurt sau lung, asupra șoferilor care se confruntă cu creșterea semnificativă a timpilor de așteptare în granițe, putem, totuși, să avansăm câteva opinii referitoare la acest aspect, care nu trebuie neglijat, atât pentru confortul psihic și fizic al șoferilor, cât și pentru desfășurarea în condiții bune a activității firmelor de transport.
Nu este un secret pentru nimeni ca șoferii de TIR erau și până acum confruntați cu problema fluenței la granițe. Timpii de așteptare la granița cu Ungaria, Bulgaria sau Turcia stau mărturie. Problema este că, obișnuiți să„scape” de blocaje odată ce au trecut de aceste granițe (mai ales cu Ungaria), șoferii se confruntă, acum, cu așteptări mari și foarte mari la frontierele la care nu existau dificultăți. Problemele nu se referă doar la timpul exagerat de așteptare, ci și la condițiile în care se așteaptă (frig în condițiile de iarnă, lipsa hranei, lipsa grupurilor sanitare etc.).
Toate aceste probleme legate de timpii de așteptare în granițe se pot traduce în motive de disconfort psihic și fizic.
Psihic, așteptarea în granițe poate fi marcată de nesiguranță, confuzie și stare de urgență. Nesiguranța este dată de lipsa informațiilor legate de dimensiunea așteptării, confuzia vine împreună cu zvonistica, știrile false și alarmiste, iar starea de urgență se instalează odată cu perturbarea rutinei zilnice, lipsa de alimente, uneori și de medicamente. sau teama cu privire la posibilitatea acestor lipsuri, posibilitatea unor pierderi salariale, izolarea socială cauzată de noile restricții.
În planul activității profesionale, toate aceste trăiri cu care se confruntășoferul determină stresul legat de muncă.
Pe lângă efectele negative în plan psihic, stresul legat de muncă are multe efecte și în plan fizic: boli cardiace, gastrointestinale și alte probleme de ordin fizic și psiho-somatic.
Fiecare șofer reacționează diferit la situațiile stresante. Modul și intensitatea prin care șoferul se raportează la așteptarea din graniță depind foarte mult de experiența anterioară (maturitate emoțional-comportamentală) și, nu în ultimul rând, de posibila lipsă a unor informații precise referitoare la timpul de așteptare în graniță, de evoluția de moment a situației, de orizontul de așteptare, de condițiile reale pe care le are în timpul staționarii. Cu cât capacitatea șoferului de a se adapta la aceste situații potențial stresante este mai redusă, cu atât mai repede se va instala o stare de epuizare nervoasă, de oboseală.
Ce pot face șoferii?
Cum pot gestiona situațiile stresante, pentru ameliorarea consecințelor psihice și fizice,cauzate de așteptarea la granițe?Cum pot, la rândul lor, transportatorii să-și ajute șoferii,în aceste situații defavorabile?
Șoferii trebuie să conștientizeze faptul că situația actuală de la granițe reprezintă, pentru ei, o problema in plus, căreia trebuie să-i găsească o rezolvare. Și aici poate interveni cel mai simplu raționament: din moment ce aceste situații nu vor dispărea, nu pot fi controlate, dacă eu mă stresez nu rezolv nimic, atunci de ce să nu mă confrunt cu așteptarea, fărăsă mă stresez?
Un rol aparte îl are comunitatea de șoferi din care conducătorul auto face parte.
Comunitatea de șoferi se referă, de data aceasta, atât la șoferii cu care intrăîn contact direct,în zonele de așteptare, cât și la comunitatea sau comunitățile din mediul online, la care este conectat. Prin atitudinea ei, comunitatea de șoferi poate amplifica sau ameliora consecințele negative la nivelul individual al șoferului.
Cum pot gestiona transportatorii (inclusiv dispecerii) situația de la granițe?
În primul rând, transportatorii trebuie să comunice cu șoferii, să păstreze calmul acestora. Discuțiile, deci o atitudine deschisă față de problema cu care se confruntășoferul și căutarea soluțiilor cresc încrederea șoferului, diminuează stresul. Astfel, șoferul poate să treacă mai ușor peste timpul de așteptare, peste inconvenientele legate de acesta, tocmai prin faptul că angajatorul îi transmite, astfel, căîi pasă de el, că nu îl lasă singur la graniță. Comunicarea cu șoferul presupune, pentru a fi utilă,și comunicarea unor informații reale, corecte, care să depășească sfera confuziilor, a zvonisticii,în general.
Ne confruntăm cu creșterea alarmantă a șoferilor care își pierd viața la locul de muncă, în cabina camionului, în parcări, cauza fiind naturală (atac cerebral, infarct miocardic etc.).
Deasemenea, a crescut și numărul șoferilor profesioniști care au produs accidente de circulație, pe fondul unor probleme grave de sănătate, apărute în timp ce se aflau la volan.
Oboseala, epuizarea nervoasă pot duce la o serie de reacții precum:
- reacții fiziologice – schimbări hormonale, metabolice, tulburări digestive, insomnii, reacții psihosomatice
- reacții psihice – pierderea capacității de raționalizare, dificultăți de concentrare, neliniște, iritabilitate
- reacții comportamentale în trafic – asumare necontrolată de risc, relații conflictuale în trafic, nehotărâre, agresivitate – inclusiv agresivitate verbală, consum de alcool, timp de reacție crescut.
Pe lângă cauzele deja cunoscute (dorul de familie, sedentarismul, mâncatul haotic și nesănătos, consumul excesiv de cafea și energizante etc.), existăși unele cauze colaterale ale deceselor șoferilor,în timpul activității. În acest sens, poate fi menționat stresul cauzat de profesie, dar și cel provocat, de mai bine de un an, de pandemia de coronavirus, care poate fi extrem de puternic, pentru unii șoferi. Frica și anxietatea despre boală pot fi copleșitoare și pot cauza emoții puternice.
Nu este simplu, transportatori și șoferi, să depășim situațiile nou create de al treilea val al pandemiei. Important este săîncercăm să gândim pozitiv, să reușim să diminuăm consecințele psihice inerente acestei noi situații.
Psiholog pr. Cristian SANDU
cabinet de psihologie autorizat
psih.cristian.sandu@gmail.com
0751.364.575
