Ministerul Transporturilor are un buget de peste 23,3 miliarde de lei, anul acesta, cu 17% mai mare față de 2022. Din suma totală, 11,9 miliarde sunt destinate infrastructurii rutiere, iar 5,2 miliarde, celei feroviare.
Fondurile de la bugetul de stat au scăzut cu 2,76% în structura bugetului, comparativ cu anul trecut, însă pe fondurile europene nerambursabile, 65% din buget, s-a înregistrat o creștere cu 32,27%. Astfel, 9 miliarde de lei sunt prevăzute prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, bani necheltuiți de România pe programe din alte domenii și redirecționați spre proiecte la Transporturi. De asemenea, vor veni 1,15 miliarde de lei prin Programul Operațional Transporturi, iar 4,5 miliarde de lei sunt prevăzute prin PNRR.
80% din buget merge la investiții
Ministrul Sorin Grindeanu a dat asigurări că 80% din bugetul Transporturilor „merge” la investiții, iar acest procent reprezintă „o sumă-record pe care MTI o disponibilizează – și e și normal să fie așa, având în vedere că procentul fondurilor europene nerambursabile din totalul bugetului este de 64-65%”.
„Pe fonduri europene nerambursabile, sunt prevăzute 14,65 miliarde de lei. Anul trecut, s-au cheltuit 11 miliarde, în 2021 s-au cheltuit 7 miliarde, în 2020 – 6 miliarde. Există și o explicație pentru creșterile acestea: anul trecut, s-au semnat contracte în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, fără TVA, multe dintre ele fiind în FIDIC roșu, direct execuție, ceea ce va însemna direct facturi spre decontare. Spre comparație, din 2017 până în 2021, în toți acești 5 ani, s-au semnat la CNAIR contracte în sumă totală de aproape 4 miliarde de euro, fără TVA, pe toate tipurile de transport. Consider că modul în care am gândit bugetul orientat în principal spre investiții este un lucru bun, iar aceasta trebuie să se vadă și în practică”, a precizat ministrul.
„Cel puțin” 100 km de autostradă și drum expres
Ministrul Sorin Grindeanu a precizat că există „cel puțin” 100 de kilometri de drum de mare viteză și de autostradă care vor putea fi deschiși circulației, anul acesta, evident, dacă antreprenorii se vor mobiliza exemplar.
„S-au creat premisele ca, începând din acest an, pe toate contractele semnate, care au diverse durate de implementare, minimumul numărului de kilometri care trebuie dat în folosință anual, autostradă plus drum expres, să fie de 100 de km. Cel mai mult s-au dat undeva în jur de 50-60 de km; anul trecut, 53; în 2021, pe final de an, 30 km; în 2020, un număr de 61 km. 2023 și 2024 vor însemna ani care vor duce în total undeva la minimum 250 de km de drum expres și autostradă. Asta este și o consecință a faptului că, în acest an, au fost semnate un număr record de contracte și sume care sunt alocate în mod direct”.
Șantiere
Șantierele importante deschise sunt lotul 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva (secțiunea cu tuneluri), cele patru secțiuni ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, cinci secțiuni din Autostrada Transilvania (A3), cele 13 loturi ale Autostrăzii Moldovei (A7), finanțate prin PNRR, între Ploiești și Pașcani, și ultimele trei tronsoane ale Drumului Expres Craiova-Pitești.
În ceea ce privește rețeaua feroviară, sunt trei contracte pentru modernizare a căii ferate pe tronsonul Caransebeș-Timișoara-Arad, două contracte pentru electrificarea și modernizarea căii ferate pe tronsonul Cluj Napoca-Oradea- Episcopia Bihor și nu mai puțin de 97 de contracte pentru lucrări tip Quick Wins, pe raza Regionalelor CF București, Craiova, Brașov și Cluj.
„În cadrul POIM, au fost depuse 355 de proiecte și au fost contractate 210 de proiecte, a căror valoare totală este de peste 18 miliarde de lei. În același timp, se află în pregătire mai multe proiecte majore, ce vor fi transmise Comisiei Europene, în următoarea perioadă: achiziție material rulant ARF (343,6 milioane de euro), Autostrada Transilvania, secțiunea Nușfalău-Biharia, inclusiv drum de legătură cu municipiul Oradea (aproape 485 de milioane de euro)”, a mai declarat Sorin Grindeanu.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
