Transport integrat în Zona Metropolitană Bucureşti, cu un singur diferend între CJ Ilfov şi Primăria Capitalei: finanţarea

Consiliul Judeţean Ilfov (CJI) şi Primăria Capitalei lucrează la un proiect privind înfiinţarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), care se va concentra pe managementul metropolitan, în special prin asigurarea unui transport integrat la nivelul zonei Bucureşti-Ilfov. Un singur diferend există între CJ Ilfov şi Primăria Capitalei pe această temă: finanţarea. Amintim că un prim pas în înfiinţarea ADI a fost făcut de Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3, la începutul acestui an, aşa cum ne-a detaliat în interviul acordat revistei Ziua Cargo în numărul din luna martie. Marţi a avut loc cea de-a doua întâlnire consultativă a grupului sectorial “Mobilitate şi Accesibilitate”, în cadrul proiectului de elaborare a Strategiei de dezvoltare a judeţului Ilfov, “Orizont 2020”.

“Pentru ca sistemul de transport să fie eficient, el trebuie să fie coordonat unitar, prin urmare este nevoie de o autoritate metropolitană care să aibă ca principale sarcini accesibilitatea mijloacelor de transport pentru toţi cetăţenii, impunerea condiţiilor de calitate şi a tarifelor”, a opinat Ion Dedu, şeful Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

El a precizat că Primăria Capitalei a propus ca această autoritate să fie o asociaţie de dezvoltare intercomunitară bazată pe Legea 215/2001, în care să fie reprezentaţi toţi participanţii la organizarea în comun a serviciilor de transport public.

Dedu susţine că această asociaţie trebuie să obţină susţinere financiară. “De exemplu, toate primăriile din Ilfov ar trebui să intre în această asociaţie şi, în funcţie de posibilităţile bugetare, vor trebui să participe economic la susţinerea transportului în zonă”, a explicat el.

Potrivit unui comunicat al CJI, directorul de cabinet al preşedintelui CJI, Ionel Scrioşteanu, a spus că există deschidere din partea CJI cu privire la înfiinţarea ADI şi că se întreprind demersurile necesare pentru punerea ei în practică. Totuşi, există un diferend cu privire la finanţare.

“Avem un diferend faţă de Primăria Capitalei vizavi de finanţare. Finanţarea ar trebui să fie în acord cu cine se foloseşte de serviciu. Şi dacă ţinem cont de veniturile bugetului din judeţul Ilfov şi de cele din Capitală, se observă că beneficiarul transportului din judeţul Ilfov este în proporţie de 90% Capitala şi sectoarele Capitalei. Aceste bugete sunt alimentate cu aproximativ 200 milioane de euro de cetăţenii judeţului Ilfov din impozitul pe salariu pe care îl plătesc Capitalei. Practic noi considerăm că cetăţenii îşi plătesc transportul şi ar trebui, dacă nu 100%, măcar cea mai mare parte din subvenţia pentru transportul din Ilfov să vină din partea acestor bugete”, a afirmat Scrioşteanu.

Sectorul feroviar, prins în strategie

Prezent la eveniment, Adrian Vlaicu, consilier la CFR călători, a spus că o măsură la îndemână pentru decongestionarea traficului şi pentru scăderea ratei deceselor în urma accidentelor produse pe drumurile publice este realizarea unui plan de dezvoltare a sectorului feroviar.

“Vă solicit ca în această strategie, obligatoriu, să existe şi sectorul feroviar, fie el de călători sau de marfă. Dar trebuie gândită dezvoltarea lui, absolut necesară unui transport modern, având în vedere că este cel mai sigur mijloc de transport la ora actuală şi că asigură cea mai mare viteză comercială. Într-un sistem tehnic în care viteza poate fi ridicată la 100-120 km/h, Moara Vlăsiei unde ne găsim noi acum poate să acceseze centrul Capitalei în 20-25 de minute”, a arătat Vlaicu.

Conform CJI, în cadrul acestei întâlniri s-a discutat şi despre măsurile pentru creşterea siguranţei circulaţiei pe drumurile judeţene şi comunale din judeţul Ilfov, iar principalele demersuri care vor fi efectuate în cel mai scurt timp vizează îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, reconfigurarea intersecţiilor, repararea defecţiunilor la diversele componente ale drumurilor şi calmarea traficului.

Următoarele două etape pentru finalizarea Strategiei de dezvoltare “Orizont 2020” sunt elaborarea strategiei şi a portofoliului de proiecte şi recepţia comentariilor şi completărilor de la toţi factorii interesaţi.

Magda SEVERIN

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.