Din cele 774 de clădiri expertizate antiseismic în București, 183 sunt încadrate în clasa I de risc și prezintă pericol public, alte 173 fiind tot la aceeași clasă, dar fără a pune în pericol viața trecătorilor sau a locatarilor.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a anunțat ieri, într-o conferință de presă, că a decis înființarea unei structuri în subordinea Consiliului General al municipiului București (CGMB), care să se ocupe exclusiv de consolidarea acestor imobile.
Lista imobilelor din București cu risc seismic expertizate tehnic cuprinde 774 de clădiri:
- 183 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public
- 173 de clădiri – clasa I risc seismic
- 318 clădiri – clasa a doua de risc seismic
- 94 – clasa a III-a de risc seismic
- 6 – clasa a patra.
Imobilele au fost expertizate în perioada 1994 – 1996 de către fostele ICRAL-uri preluate de municipalitate pe bază de inventar. După 1997, clădirile au fost expertizate la solicitarea proprietarilor sau a asociațiilor de proprietari, prioritate având clădirile cu regim de înălțime de minimum P plus 5 etaje și construite înainte de 1940.
Din anul 2001 până în prezent (15 ani) au fost consolidate 75 de imobile, dintre care 18 de către Primărie iar restul, pe cheltuiala proprietarilor.
Pentru 62 de clădiri din cele 183 care prezintă pericol public au fost depuse documentele legale de către asociațiile de proprietari. Însă numai pentru 11 imobile sunt încheiate contracte de execuție a lucrărilor în condițiile legii și la doar 3 dintre acestea sunt deschise șantiere.
Pentru alte 19 clădiri sunt elaborate proiectele de consolidare, iar pentru restul de 29, dosarele proprietarilor sunt incomplete, a precizat primarul Firea.
38 de imobile din Centrul Istoric prezintă pericol public
În Centrul Istoric al Capitalei sunt înregistrate 38 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, în care sunt 87 de apartamente ocupate de 200 de locatari.
Iată structura imobilelor:
- risc seismic gradul I pericol public – 38 de imobile, în care sunt 87 de apartamente ocupate în prezent de 200 de cetățeni; risc seismic gradul I — 11 imobile;
- risc seismic gradul II — 6 imobile.
12 clădiri cu risc pe calea Victoriei
Spre comparație, pe Calea Victoriei sunt 12 astfel de clădiri:
- 12 imobile încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public;
- o clădire – clasa I risc seismic;
- 3 cădiri – clasa a doua
- două clădiri – clasa a treia.
Alte 9 imobile sunt încadrate în categorii de urgență și neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare.
Gabriela Firea a precizat că sunt demarate “în regim de urgență” procedurile pentru consolidarea clădirilor din zonele menționate, dar este nevoie de expertizarea lor.
“În funcție de concluziile raportului de expertiză, se poate trece la serviciul de proiectare și demararea execuției lucrărilor. Pentru fiecare fază este necesară solicitarea din partea proprietarilor și depunerea documentelor. Beneficiază de finanțare de la bugetul de stat imobilele încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public. Restituirea sumelor aferente consolidării se face de către proprietari în rate lunare egale în lei, fără dobândă, cu o durată de rambursare de 25 de ani de la data recepției”, a explicat primarul general.
Costurile consolidării: între 270 – 450 euro/mp
Costurile estimative pentru lucrările de consolidate sunt între 270 – 450 euro/mp. Rata pe care o vor plăti proprietarii din aceste imobile variază între 200 și 500 de lei/lună, urcând chiar la 700 de lei/lună pentru suprafețele mai mari, pe o perioadă de până la 25 de ani.
Firea a precizat că proprietarii se pot muta pe timpul consolidării clădirilor în imobilele puse la dispoziție de Primăria Capitalei, cu destinația de “locuințe de necesitate”, aflate în bulevardul Națiunile Unite nr. 8 și nr.9, precum și în Calea 13 Septembrie nr. 224.
Firea a mai spus că anul acesta a fost alocat pentru consolidare, din fondurile primăriei, un buget de aproximativ 13 milioane lei, la care se adaugă suma de 20,385 de milioane de lei de la bugetul de stat.
Ea s-a arătat nemulțumită de fondurile prevăzute și a spus că va încerca să majoreze suma la următoarea rectificare.
Modificare legislativă
Totodată, primarul general a anunțat că se va adresa Parlamentului și Guvernului pentru a obține modificarea legislației în domeniul consolidării.
“Voi merge și la Parlament cu propunere de modificare legislativă. De asemenea, la Guvern, să modificăm toate criteriile privind abordarea subiectului cu risc seismic. Este nevoie de un efort comun: Primărie Generală, Guvern, Parlament, pentru a avea rezultate”, a spus Firea.
Ea a adăugat că va apela și la măsuri de coerciție în cazul proprietarilor care nu-și părăsesc locuințele pe timpul consolidării.
“Din păcate, trebuie să apelăm și la câteva măsuri prin care să-i conștientizăm pe proprietari că-și pun viața în pericol, iar dacă ei nu locuiesc acolo și au închiriat acele locuințe au obligația să-i informeze pe chiriași și să pună capăt acelor contracte. Se va merge și la amendarea, conform legii, a proprietarilor, pentru neprezentarea cadastrului apartamentului, spațiului cu altă destinație, în 60 de zile de la notificare, precum și acționarea în instanță a proprietarilor care nu permit accesul în locuințe, în faza de proiectare și/sau execuție (n.r. — a consolidării) și obținerea unei ordonanțe președințiale”, a afirmat edilul șef.
Luiza Matheas, directorul executiv adjunct la Direcția de Investiții, a precizat însă că procedurile judiciare în cazul proprietarilor care refuză să permită lucrările vor prelungi perioada de consolidare a clădirilor.
Mihai Enăchescu, directorul general al Administrației Fondului Imobiliar (AFI), a precizat că Primăria Capitalei deține în Centrul Istoric 7 imobile, care pot fi consolidate fără probleme.
“Pe zona Centrului Vechi, în prezent, în evidențele municipalității există șapte imobile deținute integral, libere, nemaifiind nevoie de intervenții ulterioare față de locatari sau de proprietarii din aceste imobile”, a spus Enăchescu.
Condiții de consolidare
Conform prevederilor Ordonantei nr. 20/1994 republicată, beneficiază de finantare de la bugetul de stat imobilele incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public.
Restituirea sumelor aferente consolidarii se face de catre proprietari, in rate lunare egale in lei, fara dobanda, cu o durata de rambursare de pana la 25 de ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor de consolidare.
Începand din momentul in care noua administratie va functiona, dar chiar mai devreme, angajatii care s-au ocupat pana acum de consolidari, vor renotifica proprietarii imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, pericol public”, a precizat Gabriela Firea.
Daca solutia de consolidare stabilita prin proiect nu presupune interventii majore in apartamente, consolidarea se poate realiza cu mentinerea locatarilor in imobil.
In acest caz trebuie asigurate utilitatile (apa, gaz, energie electrica) pe perioada consolidarii si pe baza unui program stabilit de constructor.
Este necesara însă permiterea accesului constructorului in proprietate conform graficului de executie, anexa la contractul de lucrari al constructorului. In acest caz ,durata de realizare a lucrarilor va fi mult mai mare.
“Daca solutia de consolidare stabilita prin proiectul tehnic presupune interventii majore la structura de rezistenta (plansee, grinzi si stalpi, diafragme) cu decopertarea acestora, inlocuirea unora dintre elemente (plansee din lemn), NU este posibila derularea lucrarilor in prezenta locatarilor”, a precizat Firea.
Pentru început, “vom demara procedurile de consolidare a imobilelor aflate 100% in proprietatea Primariei, deci acolo unde nu avem nevoie de acceptul unui co-proprietar”, a încheiat primarul general.
Magda SEVERIN
