Angajaţii din 15 oficii poştale din Capitală au oprit lucrul marţi dimineaţă – în mod spontan, spun ei, deşi acţiunea era anunţată încă de luna trecută -, iar proteste similare au avut loc şi la Cluj, Vrancea, Iaşi, dar până după-amiază au fost convinşi de autorităţi să ducă pensiile oamenilor care le aşteptau. Ei sunt nemulţumiţi de actele adiţionale la Contractele Colective de Muncă, prin care norma de lucru este redusă, în funcţie de caz, la numai 4 sau 6 ore, iar salariile pe măsură. Premierul Victor Ponta nu le dă însă nicio şansă: „Am făcut un mare efort să păstrăm plata pensiilor prin poştă şi nu prin card, dar dacă se continuă protestele, ştim ce avem de făcut, a declarat el, lăsând să se înţeleagă că acest pas poate fi făcut imediat.
„Am găsit poşta în faliment iar ministrul Nica va trebui să rezolve problema. Dar să nu duci pensiile mi se pare inadmisibil!”, a arătat prim-ministrul Ponta.
Sindicatele recunosc existenţa unui excedent de personal în unităţile poştale raportat la volumul de muncă realizat la nivelul companiei, dar spun că protestul este spontan şi nu-i pot controla pe oameni.
Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale ‘Poşta Română’ (CNPR), volumul prestaţiilor poştale a scăzut continuu în perioada 2009-2012, „înscriindu-se într-un trend global determinat de evoluţia tehnologică şi dezvoltarea comunicaţiilor online”. .
„Conducerea CNPR a încheiat cu Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), în septembrie 2012, un acord ce prevedea, printre altele, aplicarea rezultatelor normării efectuate în anul 2011. În 15 octombrie 2012, conducerea Poştei Române şi sindicatul poştal au convenit, de comun acord, culegerea datelor de trafic aferente lunilor septembrie şi octombrie 2012, în vederea estimării necesarului de personal de exploatare poştală, precum şi pentru gradarea agenţiilor poştale. Rezultatele normării au fost verificate împreună cu reprezentanţii sindicatelor, care recunosc înregistrarea unui excedent de personal raportat la volumul de muncă realizat la nivelul companiei”, se arată într-un comunicat al CNPR.
Poştaş cu 500 lei/lună, directorul general – cu 10.000 de euro
Sindicaliştii reclamă însă că mulţi factori poştali vor ajunge la salariul de 500 de lei, în urma reducerii normei de lucru.
Amintim că noul director general al falimentarei Poşte Române, Ion Smeeianu – numit de ministrul Dan Nica – are un salariu imens: între 5.000 şi 10.000 euro/lună, potrivit hotărârii AGA din decembrie 2012. Până şi pe premierul Victor Ponta a fost scos din sărite de acest lucru, dar până la urmă a dat vina pe guvernarea Boc, care a permis stabilirea lefurilor de către AGA, prin Ordonanţa 119/2011 privind guvernanţa corporatistă.
Ordonanţa vinovată nu a fost abrogată, în speranţa că iminenta privatizare a Poştei va rezolva lucrurile.
Dar ministrul Societăţii Informaţionale, Dan Nica, se declară mulţumit de actuala conducere a companiei: “Actuala conducere a reuşit să-şi păstreze veniturile, pentru că a compensat estimările cele mai pesimiste că va exista o pierdere de 20%, iar cele mai optimiste de 10%, dar nu a fost vorba de aşa ceva. Sigur se poate şi mai bine”, a spus el, după ieşirea de la negocierile cu sindicatele.
Negocieri
Discuţiile au durat până la ora 15.30, când Nica a ieşit victorios, declarând că i-a convins pe liderii poştaşilor să distribuie pensiile: “Am decis împreună cu sindicatele ca până la sfârşitul zilei, toţi factorii poştali să distribuie pensiile aşa cum erau programaţi – şi, evident, şi în zilele următoare”.
El a arătat că s-a înţeles cu sindicaliştii şi în privinţa programului de restructurare din cadrul companiei, care va fi pus în aplicare împreună cu sindicatele.
Greaua moştenire
Nica a invocat greaua moştenire, declarând că situaţia în care a ajuns Poşta Română a apărut în urma datoriilor uriaşe pe care le-a înregistrat din guvernarea trecută, de peste 100 de milioane de euro, precum şi angajările masive – pe care însă nu le-a făcut Guvernul Boc, ci Guvernul Tăriceanu.
“Situaţia se datorează pierderilor uriaşe înregistrate încă din luna mai a anului trecut, unei politici proaste, pentru că au angajat 6.000 de oameni în ultimii 5 ani de zile, în loc să existe o reducere de personal, când era evident că o scădere a activităţii şi a trimiterilor prin Poşta Română trebuia să îşi regăsească o acoperire într-un număr de personal”, a invocat Nica.
Ministrul a mai spus că Poşta are de plătit până pe 5 iulie 90 de milioane de euro, sumă imputată de ANAF în urma unui control.
“Colac peste pupăză, a mai venit şi un control al ANAF care a dat o imputare de 90 de milioane de euro care trebuie plătită până pe 5 iulie şi dacă nu găsim o soluţie va fi un blestem. Pe 13 mai anul trecut am avut prima notificare de intrare în faliment acum pentru un control efectuat pentru o perioada de până în anul 2008 şi încă 20 de milioane de euro care trebuie plătiţi pentru că altfel intra în insolvenţă compania”, a arătat Nica.
Soarta celor 32.000 de angajaţi
Poşta Română are o reţea de aproximativ 7.100 de oficii poştale şi peste 32.000 de angajaţi. Ministrul se arată interesat de soarta lor: “Am avut o discuţie foarte bună şi cu conducerea companiei, dar şi cu cei din sindicat, pentru că soarta celor 32.000 de oameni nu este nimănui indiferentă. Este o chestiune prin care noi plătim acum factura fostei conduceri”.
Poşta Română are o reţea de aproximativ 7.100 de oficii poştale şi peste 32.000 de angajaţi. Statul român deţine 75% din acţiuni la Poşta Română, în timp ce restul de 25% este deţinut de Fondul Proprietatea.
Calendarul privatizării, decalat
Este însă doar o chestiune de timp până când statul va scăpa de grija salariaţilor, deoarece Poşta Română se află în plin proces de privatizare. Guvernul vrea să selecteze un investitor care să preia 51% din companie, prin majorare de capital social. Statul român deţine 75% din acţiuni la Poşta Română, în timp ce restul de 25% este deţinut de Fondul Proprietatea.
Numai că, exact ca la CFR Marfă, calendarul privatizării a fost decalat de Ministerul pentru Societatea Informaţională. Iniţial, se stabilise ca până la începutul lui aprilie să selecteze o listă de investitori eligibili, care să fie analizaţi până la mijlocul lunii mai, iar contractul de privatizare să fie semnat până la mijlocul lunii iunie.
Însă ministerul a prelungit cu 30 de zile, până pe 28 mai, termenul de cumpărare a dosarului de prezentare. Etapele procesului de privatizare includ evaluarea şi analiza potenţialilor investitori, faza de negociere şi selecţie, astfel că deschiderea ofertelor a fost deja împinsă în trimestrul II al anului.
De succesul privatizării CFR Marfă şi a Poştei Române vor depinde închiderea actualului acord cu FMI şi încheierea altuia nou, programate pentru iunie – dar, probabil, decalate şi ele acum.
Magda SEVERIN
