Rafo Oneşti ajunge la fier vechi

Rafinăria Rafo din Oneşti, care nu mai funcţionează din anul 2008, va ajunge la fier vechi. Firma Petrochemical Holding din Viena, acţionarul majoritar al Rafo Oneşti (RAF), a decis să elibereze terenul pentru a-l folosi ca platformă industrială destinată proiectelor tehnice. Banii obţinuţi vor fi utilizaţi în finanţarea activităţii curente.

“Datorită situaţiei financiare a Rafo, îl împuternicesc pe directorul general Rafo SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei”, se arată într-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Sumele obţinute din vânzarea instalaţiilor Rafo vor fi folosite pentru finanţarea activităţii curente, plata obligaţiilor de mediu şi întreţinea infrastructurii existente în vederea dezvoltării pe terenurile rafinăriei a unei platforme industriale pentru implementarea unor proiecte tehnice.

“Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second-hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor”, precizează comunicatul.

Petrochemical Holding deţine 96,51% din acţiunile Rafo, iar restul de 3,48% aparţin mai multor acţionari.

Înființată în 1956, privatizată cu cântec

Rafo – una din cele mai mari rafinării din ţară, cu o capacitate de rafinare de 3,5 milioane de tone pe an – a fost înfiinţată în 1956 pentru a procesa ţiţeiul sulfuros de import.

În 1991 a devenit companie independentă juridic iar în 2001 firmele Imperial Oil din Bacău şi Canyon Servicos din Portugalia au achiziţionat de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Activelor Statului (APAPS) 59,99% din acţiunile rafinăriei, pentru 7,48 milioane dolari. Ulterior, participaţia celor două firme la RAFO a ajuns 94,5%.

Şeful APAPS de la acea vreme, Ovidiu Muşetescu, declara în 2002 că este mândru de această privatizare.

Imperial Oil Bacău, aparţinându-i lui Corneliu Iacobov, şi Canyon Servicos s-au angajat, la privatizarea rafinăriei, să efectueze în 5 ani investiţii de 80 de milioane de dolari şi să preia toate datoriile comerciale ale societăţii, de aproximativ 200 milioane de dolari.

În perioada 2001-2003, Rafo a acumulat mari datorii, iar în 2004 a intrat în insolvenţă, avînd obligaţii de plată de peste 8.000 de miliarde de lei vechi către bugetul statului.

În 2003, Balkan Petroleum Ltd din Marea Britanie a devenit acţionar principal la Rafo, în urma preluării de la Canyon Servicos a unui pachet de 48,91% din acţiunile rafinăriei.

Un an mai târziu, Balkan Petroleum, deţinută 50% de firma VGB, administrată de omul de afaceri Marian Iancu, şi-a majorat participaţia la RAFO la 97,82%, în urma transferării a 74,5 milioane acţiuni deţinute de Canyon Servicos şi Imperial Oil.

Pe mâna rușilor, din 2009

Rafinăria a ajuns în administrarea ruşilor în 2009, fiind cumpărată de Petrochemical Holding, proprietate a fostului oligarh rus Iakov Goldovskiy, cel care a deţinut grupul petrochimic Sibur, până la venirea la putere a lui Vladimir Putin. Goldovskiy a fost arestat apoi pentru 7 luni, iar la eliberare a părăsit Rusia şi a înfiinţat Petrochemical Holding în Austria, printre primele din Europa la producerea de PET-uri.

Rafo Oneşti nu mai funcţionează din 2008, când majoritatea angajaţilor au fost trimişi acasă. În ultimii doi ani, Rafo a trecut la o lichidizare totală a activelor pe care le mai deţine, a vândut flota de vagoane şi locomotive, terenuri şi benzinării, iar în noiembrie 2013 a dat și rezerva de ţiţei de 42.000 de tone deţinută la Conpet  – necesară, prin lege, în caz că s-ar reluat activitatea. Patronul Rafo ar fi strâns din toate aceste vânzări circa 40 de milioane de dolari, însă ruşii au ales lichidarea totală a activelor.

Condamnări pentru jefuirea Rafo

Instanţa Supremă i-a condamnat la închisoare în iunie 2012 pe Corneliu Iacobov (7 ani) şi Toader Găurean (6 ani), pentru spălare de bani și prejudicierea Rafo.

Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv în decembrie 2014 pe Marian Iancu la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cunoscut ca “RAFO”, după un proces care a durat 8 ani. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la închisoare Octavian Iancu, fratele lui Marian Iancu, Constantin Mărgărit, Gheorghiţă Iancu, Marius Turică, Alex Martin, Elenkalan Hayrettin, Basaran Kadri Mazhar, care au deţinut diferite poziţii în firma VGB Impex.

Ei au fost acuzaţi de evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani.

Marian Iancu a fost ajutat de Toader Găureanu, administrator unic şi director general al RAFO Oneşti, să achiziţioneze prin firma VGB Impex, pe baza unor contracte cu clauză de exclusivitate, produse petroliere de la RAFO Oneşti în schimbul cărora a „modernizat” rafinăria cu utilaje şi terenuri supraevaluate. (M.S.)

Sursă foto: www.puterea.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.