Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni, că România s-a raliat declaraţiei semnate de 11 state din G20 privind Siria cu prilejul recentei reuniuni de la Sankt Petersburg, care face apel la un răspuns internaţional ferm, însă el apreciază că un conflict militar în Siria trebuie evitat, din cauza riscurilor majore existente. Şeful statului a arătat că şi declaraţia statelor semnatare recunoaşte că, în conflictul din Siria, nu există o soluţie militară, ci trebuie găsită o soluţie paşnică, politică. “Aş vrea să enumăr cele 11 state semnatare ale declaraţiei: Australia, Canada, Franţa, Italia, Japonia, Republica Coreea, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Marea Britanie şi SUA”, a spus Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni.
UPDATE 11 septembrie: Barack Obama a declarat cu o zi în urmă, la Casa Albă, că vrea să dea o şansă diplomaţiei în Siria, în momentul când Damascul asigură că este gata să renunţe la arsenalul său chimic, notează Associated Press, AFP şi Reuters.
Decizia vine după 48 de ore de activitate diplomatică intensă, ce a îndepărtat perspectiva loviturilor asupra ţării devastate de război civil, dar şi după propunerea Rusiei de a plasa armele chimice siriene sub control internaţional, preşedintele american considerând că acesta este un semn “încurajator”.
Deşi a cerut Congresului să nu voteze imediat o eventuală recurgere la forţă, preşedintele Statelor Unite a reamintit că opţiunea militară rămâne valabilă.
Denunţând atacul chimic “dezgustător” comis de regimul Assad, ce a ucis peste 1.400 de persoane potrivit serviciilor secrete americane, el a menţionat “bărbaţi, femei şi copii gazaţi” văzuţi în înregistrările video făcute după atac.
Declaraţia celor 11 state cere experţilor ONU să prezinte cât mai curând cu putinţă rezultatul anchetei pe care au desfăşurat-o şi o desfăşoară cu privire la atacul din 21 august, din suburbiile Damascului.
“Deşi nu este brutal afirmat, declaraţia lasă deschise ambele opţiuni. Chiar dacă în cea mai mare parte a declaraţiei se vorbeşte despre ONU, Geneva şi soluţii politice şi se recunoaşte că soluţia militară nu este o soluţie viabilă pentru Siria, nu se închide complet varianta unui atac fără trupe la sol asupra resurselor militare ale Siriei. (…) Nu aş vrea să revin la un lucru pe care l-am mai spus, îl reamintesc totuşi: soluţia militară, indiferent cât de precisă ar fi, implică riscuri majore. În primul rând, riscul de reacţie a Damascului, de reacţie militară, în al doilea rând, riscul de extindere a conflictului la nivel regional, având în vedere că pe teritoriul Siriei acţionează foarte multe formaţiuni militare sau militarizate care nu sunt sub control politic“, a precizat preşedintele.
De ce “prudenţă” faţă de o intervenţie militară
Încă de la început – când a devenit clar că o intervenţie militară a NATO şi a UE este inevitabilă, după atacul Armatei siriene cu arme chimice, în 21 august, împotriva protestatarilor -, preşedintele Traian Băsescu s-a declarat pentru o poziţie “prudentă” a ţării noastre. El a insistat că “nimeni nu ştie ce este acolo” şi că trebuie aşteptat rezultatul inspecţiei ONU, precizând însă că ţara noastră nu va putea accepta utilizarea armelor chimice “împotriva oricărei părţi”.
În urmă cu o săptămână, Traian Băsescu a explicat, într-un interviu pentru “Adevărul”, motivele pentru care România îşi menţine liniile de politică externă de prudenţă faţă de o intervenţie în forţă în Siria şi de solidaritate faţă de aliaţi dacă vor lua această decizie.
În primul rând, România nu va fi consultată în cazul unei intervenţii “militare chirurgicale” a SUA în Siria, pentru că nu are capabilitatea militară pentru astfel de intervenţii. “Astfel de capabilităţi le au doar câteva ţări: SUA, Marea Britanie, Franţa şi Canada”, a spus şeful statului.
Cum vor reacţiona statele din jurul Siriei
În al doilea rând, intervenţia militară în Siria „este o uriaşă problemă care duce la nevoia de prudenţă”. Şeful statului a prezentat mai multe scenarii, precizând că este obligat să se gândească la ce este mai rău.
“Am vorbit despre nevoia de prudenţă pentru că sunt diverse abordări ale statelor din jurul Siriei. Turcia vrea o intervenţie directă la sol, Iordania va fi solidară, Iranul are alte obiective, Israelul are alte obiective. Problema care se pune în cazul unei intervenţii militare, chirurgicale a SUA este: această intervenţie va avea sau nu va avea ripostă? SUA programează o intervenţie de două zile, 100 sau 200 de rachete Tomahawk pentru diminuarea capacităţii armatei siriene de a utiliza gaze toxice”, a arătat preşedintele.
Damascul va riposta
Întrebat dacă Damascul va riposta, Traian Băsescu a răspuns: “După părerea mea, va riposta. Ce se întâmplă dacă Damascul loveşte unul dintre distrugătoarele americane? Cât de chirurgicală va mai rămâne operaţiunea? Cum va reacţiona Hezbollahul, care este în Siria? Va genera provocări aruncând racheta peste Israel şi Turcia? Dacă Turcia primeşte câteva rachete pe teritoriu, trase nu de armata siriană, ci de Hezbollah, va invada Siria? De aceea, eu am spus prudenţă. Nu poţi să gândeşti politica externă în astfel de situaţii ca pe o nuntă la care te duci cu floricica în piept”.
Scenariul căderii Guvernul Assad: Transnistria, recompensă pentru Rusia
Un scenariu luat în calcul este ce se va întâmpla în cazul căderii Guvernului Bashad al-Assad, cu ce va fi înlocuit şi ce se va întâmpla cu influenţa Rusiei odată cu schimbarea de regim, în urma unui război.
“Să facem ultimul scenariu: cade Guvernul Assad, iar actualul front de eliberare naţională vine la putere. Cu care din secţiuni? Cu al-Qaeda? Cu alte grupări teroriste, cu Fraţii Musulmani? Care din facţiuni va dobândi puterea? Ce se întâmplă cu influenţa ruşilor în Siria odată cu schimbarea Guvernului Assad, în urma unui război care înseamnă un măcel? Mai rămâne Rusia cu singura ei bază din Mediterana de Est, dacă vine altcineva în locul lui Assad? Presupunem că îndepărtarea lui Bashar al-Assad va genera pierderea acestei baze; unde se va recompensa Federaţia Rusă ca pierdere de prestigiu? După Kosovo s-a compensat în Georgia. Ce ar fi cel mai la îndemână acum? Transnistria. Lucrurile sunt mult mai complicate şi sunt obligat să gândesc în termenii cei mai răi”, a explicat şeful statului.
Traian Băsescu a luat în calcul şi posibilitatea ca Damascul să nu riposteze: “La fel de bine se poate ca Guvernul Assad să nu reacţioneze şi să-şi încaseze cele 200 de rachete. Mai există un risc: dacă nu reacţionezi la bomba atomică a săracului -pentru că astea sunt gazele toxice de luptă – te gândeşti să nu reacţionezi nici la bomba atomică a Coreei de Nord, nici la cea a Iranului”.
Întrebat cum i se pare reacţia preşedintelui Obama de a trimite la Congres decizia de atacare a Siriei, Traian Băsescu a răspuns: “Marea Britanie a ajuns la Parlament, SUA au ajuns la Parlament, Franţa a decis să meargă în Parlament. Avem problema legitimităţii, pentru că nu s-au utilizat gaze toxice în raport cu alt stat. Siria nu este semnatara Convenţiei (n.r.- Convenţia privind Armele Chimice), de asta şi are acest tip de armament. Prudenţa în decizie şi în acţiune mi se pare esenţială pentru pacea lumii”.
Peste 110.000 de morţi în războiul civil
Cel puţin 110.371 de persoane şi-au pierdut viaţa în Siria de la izbucnirea revoltei împotriva regimului preşedintelui Bashar Al-Assad, în 29 ianuarie 2011, care s-a transformat rapid într-un război civil, prin riposta Armatei.
Cifrele au fost prezentate la 1 septembrie, de Observatorul sirian al drepturilor omului (OSDH), citat de AFP, şi prezintă numărul morţilor înregistraţi până la 31 august.
Noul bilanţ al OSDH – organizaţie neguvernamentală care se bazează pe o largă reţea de militanţi şi surse medicale şi militare din întreaga ţară – include 40.146 de civili, 21.850 de combatanţi rebeli şi 45.478 de membri ai forţelor guvernamentale, inclusiv miliţiile proregim.
Printre civili figurează 3.905 femei şi 5.833 de copii sub 16 ani.
Cifra rebelilor cuprinde 15.992 de civili care au pus mâna pe arme, 3.730 de combatanţi străini, în majoritate jihadişti, şi 2.128 de dezertori.
Precedentul bilanţ întocmit de OSDH, ce data din 26 iunie, era de peste 100.191 de morţi. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) estimează, de asemenea, că bilanţul confruntărilor din Siria este de peste 100.000 de morţi.
Trupele regimului sunt sprijinite de miliţiile loialiste, care au pierdut 17.824 de membri, şi de combatanţi ai puternicei mişcări şiite libaneze Hezbollah, care a pierdut 171 de oameni în războiul din Siria.
OSDH a recenzat, de asemenea, 2.726 de corpuri neînsufleţite neidentificate şi afirmă că nu se ştie nimic despre soarta a circa 9.000 de deţinuţi şi a 3.500 de soldaţi capturaţi de către rebeli.
Peste 2 milioane de sirieni au părăsit ţara
În 2 ani şi jumătate de război civil, peste 2 milioane de sirieni (din totalul de 22,7 de milioane) au luat calea exilului.
Ministerul român al Afacerilor Externe a emis în o avertizare, în 29 august, pentru românii din Siria, să părăsească “imediat” ţara.
SUA pregătea atacul
Peste 2 zile, un comunicat al preşedintelui Barack Obama anunţa că SUA sunt pregătite să atace Siria, însă nu înainte de o consultare cu legislativul american. O primă întrunire a Senatului este programată pentru astăzi, 9 septembrie.
Spre sfârşitul zilei, Casa Albă a anunţat că încă 14 ţări s-au alăturat declaraţiei publicate, vineri, pe marginea summitului G20 de la Sankt Petersburg şi care a cerut un “răspuns internaţional puternic” în Siria. Noile state semnatare sunt Albania, Croaţia, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, Estonia, Germania, Honduras, Kosovo, Letonia, Lituania, Maroc, Qatar, România şi Ungaria, a precizat Executivul SUA.
Magda SEVERIN
