Completul de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) i-a condamnat, marţi, pe fostul ministru al Economiei din timpul Guvernului Tăriceanu, Codruţ Şereş (PC), la 6 ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete şi aderare la grup infracţional, şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy (UDMR), la 5 ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional, în dosarul celor 7 privatizări strategice în legătură cu care au comis fapte penale. Companiile în cauză sunt: Electrica Muntenia Sud, Romaero Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, un pachet de 8% din acţiunile Petrom şi selectarea consultanţei pentru privatizarea Poştei Române, SN Radiocomunicaţii şi Romtelecom. Toţi cei 10 inculpaţi în dosar au fost condamnaţi. Pronunţarea sentinţei fusese amânată de două ori, iar verdictul nu este definitiv, fiind deja atacat la Completul de 5 judecători al ÎCCJ. Procesul se judecă de 6 ani şi a avut peste 60 de termene de judecată.
Alături de cei doi foşti miniştri au fost condamnaţi consultanţii internaţionali:
* Vadim Benyatov Don, la 10 ani de închisoare pentru spionaj
* Stamen Stanchev, la 11 ani tot pentru spionaj.
Alături de ei sunt alţi 6 inculpaţi, condamnaţi şi ei la închisoare cu executare:
- 6 ani – Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI)
- 7 ani ani pentru trădare – Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului)
- 5 ani – Gabor Kerekeş
- 9 ani şi 6 luni pentru complicitate la spionaj – Mircea Călin Flore, fost senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez
- 10 ani pentru complicitate la spionaj – Michal Susak, cetăţean ceh
- 5 ani -Mustafa Oral, cetăţean turc.
La ultimul termen, procurorul de caz de la DIICOT a cerut pedepse cu închisoarea pentru toţi cei 10 inculpaţi în faptele de spionaj şi trădare prin transmitere de secrete în cazul privatizării unor instituţii strategice. Avocaţii lor au susţinut însă nevinovăţia clienţilor pe care îi apără şi au cerut achitarea lor.
Şereş: „Distribuţia energiei electrice nu aduce atingere siguranţei naţionale”
Codruţ Sereş a arătat în faţa instanţei, la termenul anterior, că sectorul distribuţiei de energie electrică “nu poate fi calificat drept un sector care să aducă atingere siguranţei naţionale”, iar legislaţia invocată de procurori în rechizitoriu nu este aceeaşi cu cea din perioada în care el a fost membru al Guvernului.
“Vorbim de un context cu totul diferit în 2005 faţă de legislaţia opozabilă din ’91, care a fost formulată în rechizitoriu, în condiţiile în care, în 2005, România era ţară membră NATO, se pregătea pentru aderarea în Uniunea Europeană. În rechizitoriu se face referire la o legislaţie din 1991, când duşmanul României era în altă parte faţă de momentul 2005-2006”, a spus Şereş la ultimul termen de judecată.
Procesul a început în aprilie 2007 doar cu 3 inculpaţi
Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stanchev, Mucea şi Donciu trimişi în judecată sub acuzaţiile de constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, precum şi trădare prin transmitere de secrete.
În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don, trimis în judecată în 13 septembrie 2007 acuzat că a luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului..
Anterior, prin ordonanţa din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Şereş şi Nagy şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniştri.
Grup infracţional cu caracter transnaţional şi spionaj economic
Potrivit anchetatorilor, Benyatov a făcut parte din grupul infracţional cu caracter transnaţional şi spionaj economic, alături de consultantul internaţional Stamen Stanchev şi de foştii funcţionari ministeriali Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu.
Procurorii consideră că Benyatov a valorificat informaţiile obţinute de la ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât şi în cadru extra-oficial cu Mucea, Donciu, precum şi cu foştii miniştri Nagy şi Sereş.
Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern (organizaţie) format din Stamen Stanchev şi la care au aderat şi Susak Michal şi Mustafa Oral. Potrivit procurorilor, grupul – concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniu energetic şi de comunicaţii – ar fi fost sprijinit de Mucea şi Donciu.
Şereş şi Nagy, trimişi în judecată în 2009
În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Şereş, pe Nagy, pe Kerekeş, pe Flore, pe Susak şi pe Mustafa Oral, cetăţean turc. Procesul acestora a început în 11 mai 2009, la instanţa supremă.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Benyatov, Stanchev, Mucea şi Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.
7 privatizări frauduloase
Concret, în sarcina celor 6 inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu:
* privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud
* vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom
* procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI
* consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii
* adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI
* selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş a demisionat din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.
Magda SEVERIN
