Page 49 - Revista ZIUA Cargo martie 2019

• angrenarea personalului în a crea parteneriate de lucru constructive și eficiente atât în cadrul echipelor, cât și intre departamentele societății;
colegi, aspecte ce duc la apariția con- dițiilor de stres ocupațional.
Acestea reprezintă o problemă semnificativă pentru locurile de muncă din Europa, cu costuri considerabile atât pentru lucrători, cât și pentru orga- nizații. Un sondaj UE, realizat în 2005, indică faptul că aproximativ 5% dintre lucrătorii din Europa au raportat că au fost supuși hărțuirii/agresiunii și 4% au raportat că au fost supuși la vio- lență fizică de către membri ai publi- cului, în ultimele 12 luni. În anumite țări UE, aproximativ 10-17% dintre lucrători au raportat această problemă.
• stabilirea de cerințe în fișele de post prin care angajații se simt capabili să mențină un echilibru adecvat al vieții profesionale;
• stresul ocupațional;
• hărțuirea la locul de muncă; • violența la locul de muncă.
• încurajarea personalului să-și asume responsabilitatea pentru pro- pria sănătate și bunăstare prin progra- me și inițiative eficiente de promovare a sănătății;
Stresul ocupațional
Hărțuirea și violența de la locul de muncă provoacă stres victimelor și colegilor lor, familiilor și prietenilor. În anumite cazuri, persoanele afectate nu își mai pot desfășura activitatea în mod obișnuit nici la muncă, nici în via- ța de zi cu zi. Acestea pot duce la apariția unui stres post-traumatic, pier- derea stimei de sine, anxietate, de- presie, apatie, iritabilitate, tulburări de memorie, insomnii, probleme digestive și, chiar, suicid.
• încurajarea personalului să-și asume responsabilitatea pentru propria muncă, propunerea de soluții și creș- terea eficacității ca mijloc de reducere a stresului propriu și a propriilor colegi.
Stresul ocupațional poate afecta toții angajații, de la toate nivelele orga- nizației.
Pentru o înțelegere mai bună, în continuare și în articolele ulterioare vom dezvolta „Stresul în raport cu locul de muncă” prin prisma riscurilor psihosociale.
Lumea muncii, o lume în continuă schimbare, suprasolicită lucrătorii. Re- duceri de personal, externalizarea unor servicii, nevoia de mai multă fle- xibilitate, creșterea numărului de con- tracte de muncă temporare, nesigu- ranța postului și intensificarea muncii (volum mare de muncă și presiune) și un dezechilibru viață – muncă, toate acestea contribuie la creșterea riscu- rilor de stres ocupațional în cadrul populației active.
La nivel organizațional, hărțuirea și violența pot duce la creșterea ab- senteismului, fluctuație de personal, eficiența scăzută și scăderea produc- tivității. Daunele juridice ce rezultă din hărțuirea și violența de la locul de muncă pot fi foarte mari.
Organizația Mondială a Sănătății (WHO) și Organizația Mondială a Muncii (ILO) au recunoscut că factorii psihosociali reprezintă un risc semni- ficativ în locurile de muncă moderne. Globalizarea și tehnologiile în continuă dezvoltare, perspectiva înlocuirii lu- crătorilor cu roboți sau sisteme auto- matizate (deja manifestate agresiv în domeniul comerțului electronic și retail) au avut un impact negativ asu- pra lucrătorilor prin crearea unor job-uri cu cerințe mai exigente, un grad scăzut de control asupra job-ului și un nivel mic de sprijin oferit între
Stresul poate provoca probleme de sănătate și suferință, atât la locul de muncă, precum și în viața perso- nală. De asemenea, stresul poate compromite securitatea de la locul de muncă și poate contribui la apariția sau agravarea celorlalte probleme de muncă, precum tulburările musculo- scheletice.
Surse: Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) Health and Safety Executive (HSE) Organizația Internațională a Sănătății (WHO) Organizația Internaționala a Muncii (ILO)
Riscurile psihosociale pot fi clasi- ficate după cum urmează:
Stresul nu afectează numai secu- ritatea și sănătatea persoanelor, ci și „sănătatea” organizațiilor și a econo- miilor naționale.
martie 2019 .................................................................................................................................................. 49
Reducerea stresului ocupațional și a celorlalte riscuri psihosociale nu constituie numai o obligație morală, ci și una impusă prin lege. Există un studiu de caz important care sublinia- ză faptul că, în 2002, costul economic anual alocat pentru rezolvarea proble- melor generate de stresul ocupațional în UE-15 a fost estimat la peste 20 de miliarde de euro.
Hărțuirea și violența la locul de muncă
Hărțuirea (cunoscută și sub denu- mirea de agresiune, maltratare sau violență psihologică) se referă la un comportament necorespunzător, repe- tat, direcționat către un angajat sau un grup de angajați ce are ca scop per- secutarea, umilirea, subminarea sau amenințarea persoanei hărțuite. Vio- lența fizică reprezintă unul dintre cele mai serioase pericole ocupaționale. Aceasta presupune insulte, amenințări sau agresiune fizică.
Daniel ALEXA
alexa.daniel@safety-health.ro
LOGISTICĂ