Page 36 - Revista Ziua Cargo februarie 2020 ZIUA Cargo
P. 36
În primul episod, pe care vi l-am istorisit în decembrie, m-am plimbat pe drumurile din Germania și România, unde am întâlnit agenți de securitate, încercări de racolare și am încercat să fabric containere... o afacere care mi-a dezechilibrat serios bugetul.
Vă reamintesc, eram în 1982, când Bernd Hoffmann, unul dintre patronii Schmitz, m-a angajat pentru experiența mea în statele comuniste.
AM PUS PRELATA (2)
Primele
semiremorci
vândute într-o
țară comunistă
După o lună de pauză, continui povestea mea... povestea celor
40 de ani trăiți între camioane și, mai ales, semiremorci. Am putut trăi și munci în 7 țări diferite, am învățat să vorbesc fluent în
8 limbi străine și, mai presus de toate, am întâlnit atâția oameni frumoși, de la care am avut de învățat. De data aceasta, mă voi opri asupra Bulgariei, unde am vândut primele semiremorci Schmitz.
L a doar o săptămână după ce am fost primit în familia Schmitz, am ajuns în orașul elvețian Zug
(unde se afla biroul răspunzător pentru piețele est-europene și cele din Orientul Mijlociu), unde urma să fiu „școlarizat” în materie de semiremorci și apoi trimis pe frontul de est. Iar primul pas, văzut ca o primă îndeletnicire în cadrul marelui Schmitz, a fost să... lipesc diverse fotografii de semiremorci într-un album. Nu știu nici azi dacă nu aveau un alt copilaș de grădiniță să o facă, sau dacă a fost, cumva, un test pentru a vedea dacă pot distinge o prelată de o cisternă, după aproape 200.000 de kilometri pe diverse camioane și rute...
La circa două săptămâni după grandioasa misiune cu lipirea pozelor, ne face o vizită domnul Hoffmann, proaspăt întors de la expoziția interna- țională de camioane IAA care, în acea vreme, se ținea la Frankfurt, orașul unde am petrecut copilăria de la 7 ani în sus și am mers la școală.
„L-am întâlnit acolo pe un anume domn Peshev,” zise Hoffmann. „Mi-a spus că firma al cărei director general adjunct este, anume SOMAT, din Bulgaria, are peste 4.000 de camioane și semiremorci în parc și va continua să cumpere. Îl cunosc, deja, de mai multă vreme, i-am dat nenumărate co- menzi pentru a transporta camioane și semiremorci în Iran. Uite cartea lui de vizită, te rog să-i faci o vizită la Sofia!”
Într-adevăr, țin minte că atunci când, cu puțin timp înaintea acestei convorbiri, eram la Altenberge, nu nu- mai toată parcarea uzinei, dar și câm- puri închiriate de la țăranii din împre- jurimi erau pline de Mercedes-uri mai micuțe de tip 711 cu botic și cabină
Dan Schnick
retrasă și cu o cisternă de 5.000 litri montate pe ele, precum și cu semire- morci cisternă de 28.000 litri. (*) Un motiv în plus să intrăm și într-o afacere pe bază de reciprocitate cu SOMAT.
Prima lecție
Alte 10 zile mai târziu, eram la Sofia, în biroul domnului Peshev care, printre altele, vorbea perfect limba germană.
„Am mare respect pentru firma Schmitz și sunt recunoscător pentru comenzile de transport!”, spuse Peshev după ce am fost tratat cu o cafea. „Regret, însă, că avem alți furnizori tra- diționali pentru semiremorci, anume pe Fruehauf din Franța și pe Kässbohrer din Germania. Am fost mulțumit până acum și nu am intenția să experimentez ceva nou!”
După un alt scurt schimb politicos de cuvinte, „tovarășul” Peshev s-a
scuzat că are treabă și m-a lăsat să-mi beau restul de cafea în compania tra- ducătoarei de germană a firmei, pe nume Nevena. După câteva compli- mente de curtoazie (am aflat, mai târ- ziu, pe pielea mea că media de fru- musețe a bulgăroaicelor era cu mult peste această primă „vizionare”) am reușit să smulg o informație importan- tă: SOMAT avea de gând să comande în curând 50 de noi capete de tractor Renault și 50 de semiremorci de la Fruehauf.
Cu această unică informație cu care m-am ales dintr-o călătorie la Sofia, m-am întors la birou, de data asta în Germania, la Altenberge, și l-am informat pe Bernd Hoffmann.
„Sper că nu ți-ai desfăcut valiza”, spuse el, „pentru că mâine zbori înapoi la Sofia. Când se apropie asemenea hotărâri, trebuie să fii la 5 minute de client, și nu să aștepți acasă să fii invitat!”
Așa am primit prima lecție de vân- zător, pe care nu am uitat-o niciodată.
36 .............................................................................................................................................. februarie 2020
POVESTEA MEA
