Page 43 - Revista Ziua Cargo

Ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode:
„Infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica România. (...) Vom trece de la modelul economic bazat pe consum, la cel bazat pe stimularea investițiilor, care va garanta o creștere economică solidă, crearea de locuri de muncă și un PIB mai mare pe cap de locuitor, adică un nivel de trai mai ridicat”.
stadii de implementare (construcție/li- citație lucrări/finanțare angajată); noile politici europene (Green Deal, Mobili- tate militară etc.) și condițiile favorizan- te pentru noua perioadă de programa- re; maturitatea proiectelor in pregătire”, se arată în document.
Coridoare de conectivitate
În cadrul Planului investițional, figurează coridoare de conectivitate rutieră, pentru tranzitul pasagerilor și al mărfurilor în și între regiunile Ro- mâniei. O atenție deosebită s-a acor- dat conexiunii acestora cu coridoarele de transport din țările vecine, dar și cu cele dezvoltate la nivel continental.
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: „Coridorul principal Constanța- București-Sibiu-Nădlac obligatoriu tre- buie să fie finalizat. Ce lipsește din co- ridorul 4, și anume inelul Bucureștiului, Sibiu-Pitești și tronsonul 2 din Lugoj- Deva, sunt obiective pe care noi suntem obligați să le finanțăm și să le finalizăm. Moldova nu are doar două proiecte importante. Vorbim de A13, Brașov- Bacău, vorbim de Autostrada Unirii, unde am înregistrat progrese”.
3 tipuri de rețele rutiere
Autorii Planului de investiții defi- nesc trei tipuri de rețele rutiere în România: primară, „ce constituie osa- tura rutieră a României în context național (coridoarele de conectivitate rutieră) și european regional (coridoa- rele TEN-T din România)” și interco- nectează, în mod direct, municipiile București, Cluj Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești, Sibiu, Bacău, Baia Mare, Buzău, Dr. Tr. Severin; secundară – ce se constituie atât într-o rețea de complementaritate a rețelei primare, dar și într-una de legătură între aceas- ta și cea terțiară; rețeaua terțiară, re-
prezentată de drumurile care se co- nectează direct la rețeaua rutieră se- cundară și asigură legătura sistemică a orașelor mici cu celelalte rețele.
Zece dintre proiecte, opt de auto- stradă și două de drum expres, ce în- sumează 400 km, au fost introduse într- un scenariu de referință, deoarece se află în diverse faze de construire sau au semnate contractele. Prin această exc- ludere, a rezultat lista proiectelor din re- țeaua primară, care vor fi prioritizate, iar a căror finanțare va fi corelată cu sur- sele de finanțare disponibile sau posibile, în cadrul strategiei de implementare. Lista este compusă din 29 de proiecte ce însumează peste 3.000 km și care aparțin în majoritate rețelei TEN-T Core.
Prioritizarea proiectelor
Prioritizarea proiectelor va fi făcută printr-o analiză multicriterială (AMC) care se bazează pe următoarele crite- rii: eficiență economică – 35%, reduce- rea emisiilor de carbon – 20%, conec- tivitate strategică – 25%, utilizarea duală a infrastructurii – 15%, maturi- tatea pregătirii – 5%.
Lista sectoarelor rutiere de pe re- țeaua secundară este compusă din 33 de proiecte de drumuri expres, drumuri transregio și eurotrans în lun- gime de aproximativ 3.600 km. Dru- murile expres din rețeaua secundară nu au caracter major de conectivitate, fie sunt dublate de legături rutiere din rețeaua primară, fie au caracter de „ciot”. Separat, sunt 20 de variante de ocolire în proximitatea localităților care nu sunt deservite de drumuri de mare viteză.
Siguranța rutieră
Pentru perioada 2020-2030, se propune alocarea a 100 de milioane de euro pentru măsurile de creștere a siguranței traficului rutier: amenajări de intersecție giratorie pentru cele la nivel; îmbunătățirea amenajării inter- secțiilor la nivel; construirea de benzi suplimentare pentru vehiculele lente; asigurarea siguranței întoarcerii in loc; aliniamente, semnalizare, bariere etc.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.com
Extinderea autostrăzilor
Planul mai prevede extinderea cu cel puțin o bandă pe sens a unor autostrăzi, începând cu A1 București-Pitești. Se propun patru etape de mărire a capacității acesteia:
• ETAPA 1 (experimentală): suprimarea benzii de urgență și transformarea în
sector cu trei benzi pe sens (calea 2 – Pitești-București), între nodul Bolintin Vale și intrarea în București, coroborat cu scăderea vitezei maxime de circulație de la 130 la 100 km/h
• ETAPA 2: dezvoltarea autostrăzii la trei benzi, pentru ambele sensuri, între București și km. 35
• ETAPA 3: dezvoltarea autostrăzii la trei benzi pentru ambele sensuri, între km. 80 și Pitești Sud, sector de drum a cărui capacitate de transport va fi depășită la momentul finalizării sectoarelor de drum de mare viteză Pitești- Sibiu, Pitești-Craiova și Găești-Târgoviște-Ploiești
• ETAPA 4: dezvoltarea autostrăzii la trei benzi pentru ambele sensuri, între km. 35 și 80, în concordanță cu fluxurile de transport nou generate prin dezvoltarea rețelei rutiere de transport.
„În măsura în care se vor identifica și alte creșteri semnificative ale traficului rutier în lungul drumurilor de mare viteză, în proximitatea municipiilor, se pot propune și alte dezvoltări etapizate ale infrastructurii rutiere existente (de exemplu, A2 între București și Brănești, A1 în zona Sebeș, A1 în zona PTF Nădlac II – calea 1)”, precizează autorii planului.
august 2020 ................................................................................................................................................ 43
ACTUALITATE