Page 46 - Revista ZIUA CARGO

SUPPLY CHAIN REACTION #4
Depozitul viitorului
Privite din afară, depozitele nu sunt decât niște cuburi mari. Important este, însă, ceea ce se întâmplă în interior, observa Dana Bordei, director comercial WDP și moderator al evenimentului online ARILOG, cu tema „Cum vor arăta depozitele de marfă, în viitor?”.
Este, deja, evident trendul de introducere a tehnologiei în cât mai multe domenii, iar de- pozitele s-au bucurat, în special, în ultimi ani, de acțiuni intense, în acest sens. În opinia lui Cristian Chiorescu, general manager Mach FTD, nevoia este una clară: creșterea masivă a numărului de comenzi, cu o diversitate uriașă a SKU (unități de stocare), la care se adaugă cerințe de personali- zare a comenzilor. „În plus, sunt indus- trii în care trebuie să cobori timpul de livrare la 2 ore și, uneori, sunt cerințe de livrare în 30 de minute”, a mențio- nat el, precizând că tuturor acestor provocări li se adaugă condițiile de securitate, care implică o trasabilitate exactă a traseului urmat de produse. „Astăzi putem vedea absolut tot”, a subliniat Cristian Chiorescu.
Spre exemplu, dacă,
într-o formulă standard, pot fi finalizate pe o linie sub 100
de comenzi într-o oră, utilizând tehnologie avansată productivitatea poate crește
la 1.000, în același interval orar.
Totul, în paralel cu îmbunătățirea acurateței
În același context, Dana Bordei, a- precia că, în România, tendința de auto- matizare se manifestă, în principal, în zona de producție, tocmai din pricina analizelor privind productivitatea și eficiența. În fond, o fabrică automată poate funcționa oriunde, exceptându-se cazul în care se dorește poziționarea mai aproape de anumite piețe, în timp ce, atunci când sunt utilizați oameni, apar presiuni suplimentare.
10 ani, un termen care nu mai există
„Piața este atât de dinamică, încât nu mai putem vehicula un termen de 10 ani, atunci când vorbim despre au- tomatizare. Astăzi, ritmul este unul mult mai alert, toți se așteaptă ca un proces de automatizare să nu dureze
mai mult de 3 ani, iar unii, în funcție de modelul de business, vor să se încadreze într-un an”, a mai explicat Cristian Chiorescu, menționând că, atunci când trecerea se face de la activități manuale, saltul poate fi mare. De exemplu, în situația în care, pentru ambalare, forța umană este înlocuită cu o mașină, proiectată să folosească mai puțin consumabil, economia gene- rează o amortizare foarte rapidă. „Am întâlnit cazuri în care achiziționarea unei mașini în valoare de 100.000 de euro s-a amortizat în mai puțin de un an, numai din economia făcută în zona de consumabil. În alte cazuri, au fost clienți care ambalează anumite produ- se și trebuie să respecte un anumit gramaj, preferând să pună în plus, ca să nu fie amendați, iar utilizarea unor tehnologii relativ simple de control al greutății a implicat o recuperare ex- trem de rapidă, pentru că nu mai tre- buiau să pună în plus. Dar sunt situații, în zona logistică, în care ar trebui să se ia în calcul niște perioade relativ realiste de amortizare. O investiție re- zonabilă, ca să facă o diferență, tre- buie să pornească de la peste 100 sau câteva sute de mii de euro și poa- te ajunge la câteva zeci de milioane.”
Dar orice predicție despre viitor va fi greșită, pentru că viitorul pe care îl privim din acest prezent va arăta, în realitate, diferit.
Se prefigurează, însă, câteva teh- nologii utilizate și astăzi. „Deja, sunt linii unde în prim plan apar camioane, cu pilot automat, care sunt identificate au- tomat de sistemul din depozit și apoi descărcate automat, iar marfa plasată fie în zona de depozitare, fie în cea de cross-docking. Sistemul va asigura depaletizarea mărfurilor și pregătirea lor pentru livrare. Totul fără intervenția directă a unui operator. În viitor, ope- ratorii vor putea fi înlocuiți, pe scară largă, de roboți de picking. Iar acest viitor nu pare foarte îndepărtat, ținând cont de faptul că au început să apară mașini de ambalat care fac față diver- sității uriașe din zona de logistică, con- fecționând cutiile la dimensiuni, în mod automat, din foi de carton. Evident, zona de sortare e automată.
Tehnologii
care câștigă teren
Acestora li se adaugă alte tehnolo- gii, inclusiv RFID, care se vor impune din ce în ce mai mult pe segmentul de identificare a produsului, oferind infor- mații complete privind traseul urmat de fiecare produs. În paralel, inventarul poate fi realizat utilizând drone și folo- sind tehnologie RFID. Este un context în care activitatea de inventariere se poate realiza la nivelul a câteva ore sau a unei zile, în loc de câteva săptămâni.
„Eticheta RIFD este substanțial mai scumpă decât una autocolantă.
LOGISTICĂ
46 ............................................................................................................................................ decembrie 2020