Page 51 - Revista ZIUA CARGO

Andreea Bobiș, Banca Regională pentru Alimente Cluj:
„Rapoarte, transparență, trasabilitate – companiile și persoanele care donează au
o imagine foarte clară asupra modului în care donațiile lor au fost utilizate. Birocrația ne mănâncă timp și efort, însă, în același timp, asigură întărirea încrederii, fără de care
nu se pot clădi relații pe termen lung.”
Odată ajunsă în depozitele ONG- ului, marfa este împărțită către o listă lungă de beneficiari.
Reducem risipa, reducem sărăcia
Anul trecut, Banca pentru Alimente a avut aproape 400 de organizații be- neficiare, la nivel național, și au fost aproape 100.000 de persoane hrănite, în mod recurent (zi de zi sau săptă- mânal).
Beneficiarii sunt casele de tip fa- milial, organizații cu programe de sprijin comunitar, programe de masă caldă, intervenții de urgență pentru victimele traficului de persoane... Prac- tic, discutăm despre categorii de per- soane defavorizate.
La ora actuală, trăim un paradox. În România, sunt aruncate, zilnic, 6.000 de tone de alimente (bune de consum), însă 4,5 milioane de români se culcă flămânzi, în fiecare seară.
„Rolul nostru este să lucrăm la am- bele capete. Reducem puțin din sără- cie și reducem și din risipă, pentru că ambele aspecte ne afectează, într-o măsură mai mică sau mai mare, pe fiecare dintre noi”, a precizat Andreea Bobiș, care subliniază, totodată, im- portanța completării acestor ajutoare cu componente educaționale.
Practic, sunt anumite programe, în care organizațiile beneficiare folo- sesc alimentele inclusiv ca pe o mo- nedă de schimb, pentru participarea persoanelor sau copiilor respectivelor familii la activități educative.
„În general, produsele sunt prelua- te de beneficiari (asociații), din depozi- tele noastre. În prealabil, se realizea- ză, în depozit, împărțirea produselor în funcție de numărul de beneficiari, de tipul programelor derulate, de vâr- sta beneficiarilor finali... La Cluj, avem un sistem mai direct, prin care mașina noastră preia marfa de la donatori (magazine) și o duce direct la bene- ficiari, fiind stabilit un program de funcționare pentru mașină. Acoperim, astfel, diferiți beneficiari, în fiecare zi”, a spus Andreea Bobiș.
Legea risipei alimentare
O schimbare importantă a apărut la finalul anului trecut, odată cu publi- carea modificărilor aduse legii risipei alimentare.
„Acum așteptăm autorizarea de la MADR, foarte importantă pentru noi, deoarece, odată obținută, fiecare re- giune va putea primi donații alimentare,
în baza legii risipei alimentare. Această lege a fost modificată în decembrie 2020 și le permite producătorilor și retailerilor să ne doneze produsele, beneficiind de anumite facilități fiscale. Până la apariția acestei legi, producă- torii sau retailerii puteau face donații doar până la o anumită sumă. După atingerea acestui plafon, chiar dacă aceștia au mai avut marfă ce urma să devină deșeu, nu au mai putut face altele. Practic, prin noua legislație, scă- păm de această limită impusă dona- țiilor”, a declarat Andreea Bobiș.
Pandemia aduce impredictibilitate
și în cazul donațiilor
Sunt și multe momente de impre- dictibilitate, iar, în aceste cazuri, tre- buie găsite rapid soluții. Iar pandemia a contribuit la apariția unor astfel de situații.
„Poți, de exemplu, să primești, în- tr-o zi, o tonă de morcovi și trebuie livra- tă rapid întreaga cantitate, iar benefi- ciarii vor prepara mâncare preponderent pe bază de morcovi în zilele următoa- re... Un eveniment interesant am trăit, anul trecut, în legătură cu laptele școlar. Școlile au fost oprite și, astfel, a venit către noi o cantitate de 700 de tone de lapte, cu trei săptămâni înainte de termenul de expirare. La Cluj, am primit un camion întreg de lapte (21 de tone). A fost un tur de forță și am reușit să distribuim întreaga cantitate în 24 de ore, apelând la toate organizațiile și fundațiile din zonă. Transportul de la Timișoara la Turda a reprezentat, de asemenea, o donație oferită de compa- nia International Alexander.
În luna martie, pe fondul închiderii restaurantelor, am primit foarte multă mâncare ambalată special pentru sec- torul HoReCa – smântână de 10 kg, caș de 5 kg etc. – cantități foarte mari. Practic, în martie 2020, organizația din Oradea a primit donații cât a primit Clujul pe parcursul întregului an 2019. Iar evoluția ulterioară a fost și mai spectaculoasă. Astfel, în martie au fost 8,8 tone, în aprilie s-a ajuns la 63,13 tone, iar în mai au fost 53,1 tone.
La începutul anului, primim cioco- lată – întoarcerile din magazine ale
produselor dedicate sărbătorilor de iarnă.
În echipa de la Cluj, suntem patru persoane, însă, în momentele mai di- ficile, putem apela la voluntari, exis- tând o rețea în acest sens”, a arătat Andrea Bobiș.
Activitatea Băncii pentru Alimente este în plină creștere și ONG-urile afiliate acestui proiect colaborează pentru a găsi cele mai bune practici și, de asemenea, pentru a dezvolta sinergii la nivel național. Iar numărul companiilor care se implică în spriji- nirea proiectului este și el în creștere.
„Un rol important îl au și donațiile mici, punctuale, cum ar fi efectuarea unui transport, sau depozitarea produ- selor. Am primit sponsorizare inclusiv în ceea ce privește o liză și un stivuitor, sau termopane pentru biroul de la Ora- dea. Nu este foarte confortabil să nu dispui de predictibilitate în privința re- sursele pe care le ai la dispoziție pe termen lung, însă facem pași mărunți, pentru a ne asigura că nu risipim nimic. Companiile românești trebuie să știe ce facem, faptul că primim marfă în depozitele noastre, că ne pot ajuta prin donații, inclusiv prin servicii oferite, cum ar fi transport sau depo- zitare și se pot înscrie în acest sens pe site-ul bancapentrualimente.ro”, a precizat Andreea Bobiș.
Banca pentru Alimente are inclusiv o mică parte (aproximativ 5% din măr- furile preluate) dedicată animalelor.
Și, pentru a se asigura că donațiile ajuns unde trebuie, reprezentanții ONG-ului fac vizite în teren, pentru a verifica ce a făcut fiecare organizație beneficiară cu donațiile primite.
„O surpriză foarte frumoasă vine din zona voluntarilor, unde vedem tot mai mulți oameni dispuși să dea din timpul lor pentru a ajuta. Și găsim acești oameni pe toate nivelurile. Avem inclu- siv colaborări cu voluntari specialiști pe zone precum comunicare, PR, market- ing, web development...”, a arătat Andreea Bobiș, care consideră că, în continuare, există o lipsă de proiecte, la nivel național, față de disponibilitatea voluntarilor de a se implica.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
martie 2021 .................................................................................................................................................. 51
LOGISTICĂ