Page 19 - Revista ZIUA CARGO

parcurs. Firme mari, spre foarte mari. Mi s-a părut nemaipomenit că marea lor majoritate a rezistat pe piață.”
O primă formă de protest a vizat amenzile din Ungaria și comporta- mentul inspectorilor maghiari din fron- tieră, fiind instrumentată de asociația arădeană APTE 2002. Dar despre aceasta vom vorbi în numărul următor.
Consiliul Național Rutier reunește toate asociațiile din transporturi
2008. Se înființează Consiliul Na- țional Rutier (CNR). Membrii noii or- ganizații erau UNTRR, FORT, ARTRI, APTE 2002, FNPTRR și Asociația Breasla Transportatorilor Transilvă- neni.
În aprilie au loc protestele. La început, pe centura Capitalei și, apoi, în inima Bucureștiului.
„Unde sunt banii noștri?” între- bau protestatarii, care cereau soluțio- narea a 20 de probleme din industria transporturilor, clasificate în funcție de orizontul de timp în care trebuiau re- zolvate.
tanții asociațiilor profesionale au fost primiți de Călin Popescu Tăriceanu, primul ministru din acel moment. A- ceasta, în condițiile în care ministrul Transporturilor din acea vreme, Ludo- vic Orban, catalogase protestul ca fiind „o furtună iscată din senin”. Ministrul afirma că nu poate fi de acord cu multe dintre cereri, în condițiile în care reacția protestatarilor „de a nu mai sta la ma- sa negocierilor și de a începe acțiuni de protest, multe aflate la limita legii, reprezintă o atitudine neconstructivă, care, în niciun caz, nu va da roade”.
După întâlnirea cu premierul, a fost demarată o serie de întrevederi cu reprezentanți ai ministerelor care aveau ceva de spus în legătură cu cererile emise de cărăuși... dar s-a mai întâmplat ceva...
Transportatorii au demonstrat că există și că trebuie luați în calcul.
Acțiunile de protest au continuat...
„Cred că a fost o perioadă în care am avut anul și protestul. Iar, după fiecare protest, ne afundam în activi- tatea comisiilor de dialog social. Timp de 2-3 ani, am participat personal la cele mai multe dintre aceste ședințe. Umblam permanent cu un vraf de hârtii, pe care le studiam în timp ce lucram la birou și, de fiecare dată,
apărea câte o chichiță de legislație, care dădea totul peste cap”, ne-a povestit Cristina.
Comisiile de dialog social, „Groapa Marianelor”?
Iată cum arăta lucrul în Comisia de Dialog Social din Ministerul Transpor- turilor, care devenea o veritabilă „Groapă a Marianelor”, de unde nu ie- șea mai nimic.
„Se intra în discuții cu o propunere clară, dar, de fiecare dată, apăreau alte «n» probleme și încârligături legislative, litera a devenea m, la punctul p se mai adăuga un sub- punct, cineva mai adăuga o virgulă și, în final, aproape nici nu mai știai de la ce enunț ai început. Și tot acest proces avea loc pe parcursul unei perioade lungi de timp, unde, în multe cazuri, ședințele erau amânate și nu aflai acest lucru decât atunci când ajungeai la Minister, după care așteptai cu înfrigurare publicarea datei următoarei ședințe. Totul tre- cea prin registratură (poarta G, Mi- nisterul Transporturilor, pentru cei care își mai aduc aminte). Aflai astăzi că mâine are loc următoarea ședință. (In- tervalele nu erau mai lungi.) Și trebuia să îți organizezi activitatea la firma unde lucrai, să poți participa, pentru că alții contau pe tine. Astfel, participai la o nouă ședință... Trebuia, în plus, să ai o poziție în fața unor decizii care nu aveau nicio legătură cu transportul rutier (rectificarea bugetară pentru TAROM sau CFR, de exemplu).
Iar, din tot amalgamul acesta de întâlniri și amânări, trebuia să le oferi un răspuns colegilor tăi din breaslă, care ieșiseră în stradă pentru niște probleme stringente. Li se părea că acolo se pierde timpul și, cumva, aveau dreptate. Ne era inclusiv teamă că proiectul va fi aprobat într-o formă nefavorabilă pentru noi, într-un mo- ment în care nu putem ajunge. Lucru care s-a și întâmplat, de altfel.”
Uneori, se ajungea la o formă agreată, iar proiectul de act normativ pleca pe circuit. Dar...
Inclusiv pe circuitul oficial de apro- bare se putea adăuga o virgulă, care să schimbe sensul unei anumite pre- vederi, iar altcineva să spună că forma nu este conformă cu prevederile euro- pene. Erau solicitate modificări de genul „nu trebuie să ne exprimăm cu sintagme de genul oameni negri sau albi, ci cu oameni de culoare”... Și totul se întorcea din nou în Comisia de Dialog Social, iar procesul reînce- pea. Se făceau modificări, la o modi-
Conform comunicatului transmis în acel moment, cărăușii au ieșit în stradă pentru că:
• drumurile erau insuficiente
• nu existau parcări pentru
a se efectua timpii de odihnă • controlul în trafic era abuziv • carburanții erau mai scumpi decât în țările comunitare
• statul sufoca transportatorii români prin taxe și impozite.
(Mă întreb, câte dintre aceste pro- bleme de esență mai întâlniți în 2021?) Acțiuni de protest de susținere au avut loc, în acel moment, și în țară, iar unul dintre punctele cele mai fier- binți a fost generat de rovinietă și de dubla taxare pentru utilizarea drumu- rilor, inclusiv în prețul carburantului la
pompă.
După câteva zile de proteste, în
care nu s-a dorit blocarea Capitalei, ci doar să se atragă atenția, reprezen-
2017. Piața Victoriei. George Ungureanu (dreapta), alături de Cătălin Căpraru
mai 2021 ...................................................................................................................................................... 19
ACTUALITATE