Page 20 - Revista ZIUA CARGO

ficare, care modificase o altă modifi- care... și tot așa. La un moment dat nu mai puteai. Nu voiai decât să se termine totul.
„Nu cred că a existat vreo pro- punere introdusă în Comisia de Dia- log Social, care să iasă exact așa cum ne-am propus. Rezultatele au fost minore, în acea perioadă, câte o taxă eliminată, pe ici pe colo, o moda- litate mai facilă de recuperare a acci- zei, o taxă de pod la Fetești puțin redu- să...”
Adevăratele momente de izbândă au fost cele trăite
în stradă
„Protestul din 2008 a reprezentat ceva frumos. Eram cu toții tineri, ne- buni și nu aveam obligații”, este de părere, de asemenea, George Ungu- reanu, mult timp aflat în nucleul celor care puneau lucrurile în mișcare și care se bucură și astăzi de respectul celor care i-au fost alături. „Am fost organizați în 3-4 coloane, fiecare având un responsabil, care deținea lista protestatarilor și numerele de telefon și care trebuia să țină lu- crurile în frâu. Am respectat ceea ce ni s-a spus să facem și am fost foarte disciplinați. Îmi aduc aminte și de unele momente hazlii, în care am aruncat cu ouă în cei care nu voiau să ni se alăture și ne adresau injurii. Cred că am cumpărat atunci toate ouăle din magazinul Carrefour din Militari. Dar nu am deranjat.”
George Ungureanu își amintește că au fost și diversiuni. La un mo- ment dat, a fost trimisă în zona de protest o ambulanță cu semnalele lu- minoase și auditive pornite, care mima că nu are acces pentru a duce pa- cientul la spital. „Am reușit să pozăm cu telefonul interiorul mașinii de sal- vare, în zona în care trebuia să se afle pacientul și... (surpriză!)... nu erau decât două asistente care fumau.” Sunt momente de care fiecare își adu- ce, astăzi, aminte zâmbind. Dar modul în care sutele de camioane au fost legate de același crez îl emoționează puternic și astăzi pe George. „Atunci i-am adunat pe toți transportatorii. A fost prima dată în care au crezut că se poate schimba ceva.”
„Cu fiecare ieșire, ne dădeam sea- ma cât de puternici suntem, pentru un interval foarte scurt”, ne-a explicat, la rândul său Cristina. „Ieșeam dimineața și, de multe ori, problema trebuia să se rezolve până seara. Știam că o mare parte dintre participanții la pro- test cedează și că nu ai cum să ții oa- menii 24 de ore în stradă. În principiu, dacă în prima zi forțezi lucrurile, în următoarele zile ești chemat la discuții. La fel s-a întâmplat și în 2017, când am protestat din cauza RCA, iar, spre seară, a avut loc o întâl- nire la ASF, pentru ca, ulterior, să a- jung într-o comisie de dialog social la Ministerul Finanțelor. A fost ultima întâlnire la care am participat.”
2017. Cărăușii luptă pentru prime corecte RCA
Protestul din 2017, când cărăușii au luptat pentru prime corecte pentru RCA, a fost, probabil, ultimul în care toată țara s-a așezat în spatele unui obiectiv comun. Consiliul Național Rutier se desființase deja, iar protes- tele erau, în general, susținute de APTE 2002, FORT și UNTRR. „Cu o zi înainte, nu reușisem să facem nimic, pe centură. Trebuia să intrăm în Piața Victoriei și aveam o listă cu 10 cami- oane, care fuseseră selectate, din zo- na mea, pentru protest. Am găsit, în fața garajului meu, aproape 40 de camioane. Nu te putem lăsa singur, mi-au spus colegii mei de breaslă. Părea că nimic nu ne mai poate opri. Am mers cu toții în Piața Victoriei și îmi amintesc cum coloana de camioa- ne venite din întreaga țară ajunsese până la Piața Presei Libere, în condi- țiile în care Piața Victoriei era deja pli- nă. Au fost alături de noi și firme mari, care au ales să ajute piața, chiar dacă negociaseră, deja, tarife mult reduse pentru RCA. Ilie Răduță, patronul TCS, este unul dintre acei oameni co- recți și drepți pe care mă simt onorat că l-am cunoscut.”
Bune practici în organizare
În primul rând, trebuie strâns un nucleu, format din oameni pe care să te poți baza, la orice oră. „Am avut o
Cristina Trancioveanu
masă constantă până în 2017, dar, pentru că piața era foarte competitivă, am tot pierdut oameni buni și s-au a- dăugat alții. Ideal este să găsești acele persoane care să aibă același drum cu tine, adică să se gândească la bi- nele comun. Să știi că, dacă nu vine nimeni altcineva, îi ai pe acei «nebuni» care rămân alături de tine. Există OAMENI constanți, care apar la fiecare protest cu aceeași dorință de a face bine”, ne-a spus Cristina Tran- cioveanu. Și George Ungureanu recu- noaște că a cunoscut oameni speciali, în acea perioadă. Dar puțini... „Au fost și multe dezamăgiri”, spune el.
În bunele practici de organizare a protestului, timpul este, de asemenea, foarte important. Ziua și ora. Există acele ore de aur, ca la fotografie. În general, lunea pentru traficul din zona București și vinerea pentru ceea ce înseamnă ieșirile.
Este indicat ca protestul să încea- pă foarte de dimineață, dar totul ține și de tipul de acțiune. În acea peri- oadă, au fost vizate centura și Piața Victoriei (în fața Guvernului). Ambele componente au avut impact, dar mai bine reflectate în media au fost acțiu- nile din centrul Bucureștiului.
„Este interesant, pentru că simți presiunea locului, și uneori se creea- ză acel sentiment similar celui pe care îl trăiești într-o revoluție. Totul pare că este un joc de ruletă, în care, în fiecare oră, cade cineva, iar ceilalți îl ridică. Dar în Piața Victoriei m-am simțit nefolositoare. Nu era locul meu acolo, ci pe centură, în fruntea coloanei de camioane”, afirmă Cristina Trancioveanu.
Cei mici au fost motorul la București
În cazul protestelor organizate în zona București, companiile mici au reprezentat motorul (n.r. veți vedea
ACTUALITATE
20 ........................................................................................................................................................ mai 2021