Page 15 - revista ZIUA CARGO

cauțiune sau depozit și nu am fost de acord să se plătească. Inspectorul i-a luat toate documentele șoferului, in- clusiv licența de transport, fără să-i dea acestuia nicio dovadă (conform practicii în Franța). În consecință, șofe- rul a decuplat semiremorca, preluată ulterior de celălalt șofer, aflat în zonă, care a finalizat livrarea la client.”
Povestea continuă...
Controlorul s-a prezentat
a doua zi, la ora 8 dimineața, la depozitul clientului,
ca să verifice
dacă șoferul incriminat
a livrat marfa.
Între timp, conducătorul auto aș- teptase la camion să poată retrage banii pentru a plăti amenda, ceea ce a și făcut, în jurul orei 15:00. Iar în momentul în care a ajuns la biroul DREAL, același inspector a mai veri- ficat încă o dată tahograful. „Cred că se aștepta ca șoferul să fi făcut livrarea fără licență și fără acte. Deținem o adeverință din partea companiei care a calibrat tahograful, în Franța, în care se precizează că forțele de ordine au controlat acel tahograf.”
Cu ocazia întâlnirii din biroul DREAL, inspectorul i-a cerut șoferului buletinul de control și i-a înmânat un altul...
... în care nu mai apărea solicitarea privind plata unei cauțiuni în valoare de 3.000 de euro, iar șoferul nu mai era de naționalitate poloneză.
Șoferului i s-au returnat actele și lucrurile au mers mai departe.
„Din punctul meu de vedere, in- spectorul a falsificat acest buletin de control. Așa cum am spus, inspectorul a venit la firma cu care colaboram, a cerut toate actele și a putut vedea că firma nu a executat cabotaj (de care eram, în plus, acuzați). Personal, nu am vorbit cu agentul respectiv decât la telefon, nu ne-am intersectat nicio- dată, pentru că lucram (mă aflam în cursă). Dacă aș fi stat acasă să dirijez firma, aș fi putut să mă deplasez la fața locului. Nu am plătit, până la ur- mă, cauțiunea și nu acuz inspectorul că și-ar fi însușit banii, dacă am fi achi- tat-o pe loc. Totuși, îmi pun unele între- bări... Dacă poți, atât de ușor, să faci să dispară un proces verbal de control, ar fi putut exista posibilitatea ca in- spectorul să urmărească să primeas- că banii, pentru ca apoi să schimbe buletinul. Și pentru că eu locuiesc în Franța și nu i-au ieșit lucrurile așa cum ar fi vrut, a decis să îmi facă mie per- sonal rău, nu neapărat firmei”, afirmă Marius.
Un controlor fiscal, în inspecție la domiciliu
În fine, controlorul DREAL și-a scris raportul, care a fost transmis procu- rorului, iar un controlor fiscal s-a pre- zentat acasă la Marius, căutând firma românească de transport. Aflată, în acel moment, singură acasă, soția a fost surprinsă de solicitarea reprezen- tantului fiscului, explicându-i că este vorba despre un domiciliu particular, iar compania este stabilită în România. „Nu există nicio firmă aici”, a explicat ea. „Eu decid dacă firma este, de fapt, în România sau în Franța”, a afirmat inspectorul fiscal, în replică.
Marius a fost ulterior convocat la fisc.
De aici, lucrurile devin chiar mai complicate, iar afirmațiile trebuie fă- cute cu mare atenție, existând capca- ne chiar și pentru un cetățean francez. Marius a acționat ca un om de bună credință și a intrat în plin în tăvălugul generat de fisc. Dar iată ce ne poves- tește, tocmai pentru a ajuta alte per- soane să nu facă aceleași erori.
„Înainte de a mă prezenta, m-am documentat și am aflat că există o convenție franco-română în care este precizat în mod specific că, pentru fir- mele de transport, locul de impozitare este locul unde se găsește conduce- rea efectivă a companiei. Ajuns acolo, mi s-a cerut acordul ca acest control să continue la sediul fiscului. Ținând cont că verificarea mă viza inclusiv pe mine, personal, ca cetățean fran- cez, am fost de acord ca întâlnirile să nu se desfășoare la mine acasă. M-au lăsat să cred că ancheta privind com- pania de transport nu mai era impor- tantă și, de bună credință, am semnat că sunt reprezentant al firmei, tocmai în ideea de a furniza informații, în ca- zul în care vor fi necesare. Am expli- cat modul de funcționare al firmei, iar controlorul fiscal nu a comentat nimic la momentul respectiv. Am primit o a doua convocare, dar, între timp, am fost și la Poliție, deoarece, în urma raportului DREAL, fusese deschisă o anchetă penală. Am dat explicații și nu au existat probleme.”
Fiscul francez solicită contabilitatea firmei din România
„Din ceea ce știam eu, la momen- tul respectiv, totul a continuat numai pe bază de fisc, solicitându-mi-se să prezint contabilitatea firmei, ceea ce nu eram în măsură să fac, pentru sim- plul motiv că firma era înregistrată în România. Am fost întrebat ce instalații are firma în România. M-am gândit că este vorba despre depozite și echi-
pamente și am declarat că nu deține așa ceva. Ulterior, am aflat că, în lim- bajul lor, un scaun sau un computer devine o instalație, sau chiar și un pix, dacă se exagerează puțin. Apoi, in- spectorul de la Fisc a scos raportul celui de la DREAL, în care se afirma că șoferii garau camioanele în fața domiciliului meu sau chiar la domi- ciliu. Le-am explicat că, după cum au văzut la fața locului, acest lucru nu e posibil, deoarece abia am loc să îmi parchez autoturismul.
Am aflat din raport că inspectorul DREAL a căutat pe internet date pri- vind șoferul și a constatat că a primit o diplomă din partea firmei cu care colaboram, în care scrie că este șofe- rul care a învățat cel mai repede fran- ceză... este vorba despre o glumă, cred. Apoi se specifica faptul că «a primit cadouri de la client». În realitate era vorba despre o cutie de pâine uscată și o sticlă de apă minerală, care se numea «rație de combatant». Apoi s-a legat de faptul că sunt cunos- cut la garajul Volvo, unde realizez ope- rațiuni de întreținere pentru 3 vehicule. Într-adevăr, am contract de mentenan- ță care îmi permite să merg la orice service din Europa și am ales, normal, să o fac în Franța. Nu este nimic ilegal în asta.
Erau mai multe astfel de aspecte considerate ca fiind «probe».”
Avocatul: fiscul urmărește să impună taxe ca și cum firma ar fi fost înregistrată în Franța
Următorul pas a fost contractarea unui avocat. Verdictul lui a fost unul cel puțin îngrijorător, afirmând că situa- ția este destul de gravă, pentru că fis- cul urmărea să impună taxe ca și cum firma ar fi fost înregistrată în Franța, acuzându-l pe Marius că nu a declarat firma și TVA aferentă tranzacțiilor. Nor- mal, niciuna dintre facturi nu era purtă- toare de TVA, pentru că firma era românească. „În Franța, eu, personal, nu mă ocupam de absolut nimic pri- vind coordonarea activității. Este ade- vărat că am invitat șoferul de câteva ori la mine acasă, la masă, sau că l-am dus o dată la aeroport. Dar sunt gesturi de prietenie, nu obligații de serviciu”, a subliniat el.
Vinovat fără probe...
Iar de aici povestea devine incre- dibilă.
Fiscul francez i-a trimis lui Marius, acasă, raportul, în care se menționa că, pentru că nu a prezentat contabi- litatea la control, consideră că firma
iulie 2021 .................................................................................................................................................... 15
ACTUALITATE