În Piata Universităţii din Bucureşti a fost înfiinţat, provizoriu, un laborator mobil de testare voluntară pentru depistarea infecţiei cu hepatita C. Iniţiativa Ministerului Sănătăţii, susţinută de Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” şi de Primăria Capitalei, marchează startul programului naţional de screening pentru virusul hepatitei C. Boală infecţioasă care, nepistată la timp, poate duce la cancer al ficatului, aceasta este denumită “ucigaşul tăcut al secolului XX”.
La inaugurarea laboratorului mobil, au fost prezenţi, ieri, primarul general Sorin Oprescu, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, şi managerul Institutului “Matei Balş”, prof. dr . Adrian Streinu-Cercel.
Cifrele prezentate de managerul Institutului de Boli Infecţioase sunt îngrijorătoare: peste 5% dintre cele 35.282 de persoane înscrise în Registrul naţional al infecţiilor determinate de virusurile hepatice şi care au fost testate pentru virusul hepatitei C au fost diagnosticate cu această boală.
“Am lansat astăzi testarea voluntară pentru infecţia cu hepatita C, pentru înregistrarea datelor în Registrul naţional al infecţiilor determinate de virusurile hepatice. Registrul naţional are înscrişi 35.282 de pacinenţi testaţi pentru virsul hepatic C. Dintre aceştia, 1.932 au fost găsiţi HCV pozitiv, adică 5,48 la sută. Acum, pacienţii completează un chestionar. Dacă se încadrează într-una dintre categoriile menţionate, intră în screaning. Nu înseamnă că în screaning vor intra 20 de milioane de oameni. În fiecare judeţ sunt câte 9 medici implicaţi în program”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu Cercel.
Persoana care acceptă să fie testată răspunde la mai multe întrebări, iar dacă dă cel puţin un răspuns afirmativ, va fi trimisă către un medic specialist.
“Oamenii sunt întrebaţi dacă au făcut transfuzii de sânge înainte de 1992, intervenţii stomatologie ample, intervenţii chirugicale, dacă au contacte sexuale întâmplătoare, tatuaje şi piercinguri, dacă folosesc în comun obiecte de igienă personală sau dacă administrează intravenos droguri sau etnobotanice. Dacă testul este pozitiv, atunci pacientul este trimis la infecţionist sau gastroenterolog. Doar prezenţa virusului nu înseamnă că persoanele sunt şi bolnave. 20% din pacientii care fac infecţia cu virusul hepatitic C se vindecă spontan, iar 80% rămân purtători cronici ai acestui virus”, a precizat Streinu Cercel.
Oprescu: Ne aflăm într-o aparentă stare de sănătate
La rândul său, primarul Sorin Oprescu, de profesie medic, a declarat că va pune la dispoziţie şi alte locuri pentru testare: “Sprijinim programele Ministerului Sănătăţii. Pot fi 1.000 de corturi, pot fi şi 10e corturi. Nu asta conteză, ci programul de prevenţie, pentru că noi ne aflăm, după cum spune OMS, într-o aparentă stare de sănătate”.
„Reapariţia programelor de sănătate este foarte importantă, pentru că au fost ani întregi în care cetăţenii nu au avut acces nici la diagnostic, nici la tratament, fie că nu se găseau reactivi, fie că nu puteau fi cumpăraţi, fie că tratamentul era insuficient. Este un semnal ca să ne îndreptăm către prevenţie – depistarea purtătorului sănătos şi apoi tratamentul”, a adăugat edilul.
La rândul său, ministrul Bănicioiu a făgăduit că vor fi bani pentru tratamentul celor care vor fi depistaţi cu virusul hepatitei C: “Acum nu avem liste de aşteptare la tratamentul cu Interferon. Sunt peste 5.000 de pacienţi în evidenţele CNAS pentru tratamentul virusului hepatic C”.
Magda SEVERIN
