Suntem în plină perioadă estivală; concediul de vară a început sau bate la uşă. În ultimii ani, românii au ales destinaţia de vacanţă în funcţie de preferinţe şi posibilităţi, în ţară sau în orice parte a mapamondului, iar acest lucru este extraordinar.
Personal am parcurs zilele trecute un traseu mai puţin frecventat de către conaţionali: de la Timişoara până în nord-vestul extrem al Germaniei, la Wilhelmshaven, port important la Marea Nordului.
Parcurgând în două zile cei aproape 1.800 km pe un traseu prin Budapesta, Viena, Regensburg, Leipzig, Hanovra, Bremen, mi-am reamintit de anii de înainte de revoluţie, când românii primeau extrem de greu o viză de RDG – o data la 2 ani -, şi de vremea când parcurgeam taseul Timişoara – Marea Baltică, insula Ruegen, în 4-5 zile, cu nenumărate şicane la graniţele statelor surori socialiste.
De data aceasta am plecat comod din Timişoara şi am ieşit prin PCTF Nădlac spre destinaţia finală, iar la revenirea în ţară, – minune mare! – am intrat prin noul şi PCTF Nădlac II. Am câştigat circa o oră, cu placutul sentiment de a fi aliniat la o circulaţie europeană modernă şi fluentă.
Revenind la destinaţia mea finală, am fost extrem de surprins de dinamismul oraşului-port Wilhelmshaven (cu circa 75.000 de locuitori), aflat în landul Saxonia inferioară. Este amplasat în golful Jade – caracterizat de cea mai mare adâncime a mării, fapt ce a făcut din acest port cel mai importantă locaţie germană pentru importul de ţiţei, cu multe şantiere navale, combinate chimice şi petrochimice. Din 2012 a devenit un important terminal pentru containere.
În trecut, portul a fost o importantă bază navală militară; în prezent, oraşul dispune de un remarcabil muzeu al marinei militare germane.
Nu în ultimul rând, trebuie spuse câteva cuvinte despre Marea Nordului – rezervaţie naturală. În această zonă, marea este supusă efectului puternc de flux-reflux, total neobişnuit pentru românii care cunosc Marea Neagră, cu valuri şi nisip.
Ţărmul se numeşte zonă tidală, de pendulare a mareelor. Apa mării ajunge la mal dimineaţa la ora 9.00 şi seara la ora 21.00. La orele prânzului se vede doar o zonă umedă iar accesul în mare se face pe nişte diguri ce intră adânc în larg (marea Wadden).
Caracterul de oraş european extrem de deschis, prietenos, este dat şi de faptul că Wilhelmshaven are ca partenere 4 oraşe din Europa, dar şi 4 oraşe prietene din Europa, SUA şi China.
În concluzie, o excursie extrem de interesantă, inedită – şi recomandabilă, aş spune, pentru cei care doresc să vadă ceva nou, ieşit din tiparul uzual al unui concediu la mare.
Spre bucuria mea, am întâlnit români şi în acest îndepărtat colţ al Europei, iar părerea unanimă a localnicilor este că românii se evidenţiază prin prietenie, hărnicie, chiar modestie. Într-un cuvânt, suntem un popor european apreciat şi simpatizat.
Marius Popovici
Muzeul marinei militare
Portul comercial
Podul metalic rotitor Împăratul Wilhelm
Locuinţe la mare
Biserica evanghelică-luterană
Apus de soare la Wilhelmshaven
Vedere spre mare
