Cu ocazia conferintei organizate de Mediafax la sfarsitul lunii iunie, au reiesit inca o data dificultatile de comunicare dintre reprezentantii transportatorilor si cei ai Ministerului de resort.
Ceea ce este mai putin cunoscut se leaga de dialogul deficitar dintre diferitele autoritati. Lipsa unei coordonari reale intre institutii (uneori apartinand aceluiasi minister) duce la o incetinire nepermisa in implementarea oricarei decizii, iar reprezentantii transportatorilor sunt pusi in fata unei situatii stranii – desi dialogul cu autoritatile pare sanatos in anumite momente, rezultatele finale nu au nicio legatura cu discutiile. „Situatia din transportul rutier care genereaza evenimente precum accidentul din Muntenegru spune un singur lucru: ca Ministerul Transporturilor nu isi ia in serios treaba, iar transportul rutier este tratat ca o Cenusareasa a economiei nationale“, a aratat Constantin Isac, vicepresedinte UNTRR. Printre punctele cele mai importante ce au fost solicitate in ultimii doi ani se numara: modificarea HG 69 – reducerea amenzilor; abrogarea OUG 11/2013; eliminarea taxelor de drum la nivel judetean; eliminarea taxelor de tranzit acolo unde nu exista centuri de ocolire (in multe orase s-a introdus taxa de tranzit, desi nu au sosea de centura); repararea drumurilor europene; cresterea securitatii transportului de persoane si marfa (modul cum se obtin certificatele de atestare a soferilor si cum se realizeaza controlul in trafic). „Toate aceste elemente, daca ar fi fost bine facute, bine controlate, nu ar mai fi dus la evenimente tragice din 6 in 6 luni. Nimeni din factorii de decizie nu isi asuma responsabilitatile pentru care sunt platiti. Am cerut, de asemenea, cresterea calitatii controlului ISCTR, pentru ca, de fiecare data, am intampinat probleme, pe care am putea sa le eliminam prin control. Va dau de exemplu controlul transportatorilor straini, care tranziteaza Romania. Nu in ultimul rand, am cerut control fiscal la firmele de transport, pentru reducerea practicilor de concurenta neloiala“, a completat Constantin Isac.
Controlul face diferenta. Sau lipsa lui
„In domeniul transporturilor, aplicarea legii este lucrul care face diferenta. Din punct de vedere al legislatiei comune la nivel european avem un cadru asemanator cu orice stat membru. Pot sa spun ca, din contra, din 2008, cand s-a vazut ca pot fi introduse diferite devieri fara sa mai existe o frica fata de Bruxelles, aceste devieri au inceput sa apara – daca nu e interzis negru pe alb in textele legale europene, inseamna ca e permis, mai ales cand e vorba sa iei bani de la agentii economici din Romania“, a aratat Radu Dinescu, secretar general UNTRR. In Romania, principala problema nu este legislatia, ci respectarea acesteia, iar cand se intampla un eveniment tragic, care iese din cotidian, nimeni nu isi asuma responsabilitatea nerespectarii sau neaplicarii legislatiei. „Daca si-ar asuma-o, ar trebui sa plece acasa, si cum nimeni nu vrea sa plece, toata lumea vine si zice: «hai sa mai facem o lege, ca actuala nu-i buna». Iar legea se face din ce in ce mai complicat, mai contorsionat si mai greu de aplicat, din pacate“, a precizat Radu Dinescu. Sunt numeroase acte normative care aparent nu au alt scop decat acela de a institui noi taxe, fara un impact pozitiv asupra pietei de transport. „Cred ca ar trebui sa ne limitam sa mai aplicam legislatie doar pentru ca autoritatile au nevoie de bani – de exemplu, placutele, care, practic, ne-au adus acum doua luni in pragul disperarii. Dupa 5 luni in care autoritatile nu au facut nimic, in doua saptamani noi trebuia sa punem placute de peste 3 milioane euro pentru 200.000 de vehicule in Romania, plus procedura care era foarte complicata. Dimensiunile inscrise pe placute erau oricum disponibile in documentele vehiculului. Iar cea mai rea era amenda de 8.000-12.000 lei“, a subliniat secretarul general UNTRR.
Doar pe hartie
In timpul conferintei s-a discutat si despre usurinta cu care sunt obtinute diferite documente, aspect ce are un impact negativ important asupra sigurantei in transporturile rutiere. „Atestatele in Romania se obtin foarte usor in practica. Pregatirea profesionala este facuta mai mult pe hartie, iar lucrul acesta genereaza niste costuri suplimentare companiilor de transport, care atunci cand angajeaza conducatori auto ii instruiesc in interiorul companiei, atat practic, cat si teoretic“, a aratat Radu Dinescu.
Pasi de melc pentru infrastructura
Infrastructura rutiera afecteaza grav competitivitatea transporturilor rutiere romanesti.
Reprezentantii UNTRR au aratat ca CNADNR nu a avut bani sa reabiliteze anumite portiuni de drum sau poduri pe care ar fi trebuit sa le realizeze – sau le-a inceput si nu le-a finalizat. Astfel, sunt aproape 16.000 km de drumuri nationale in Romania, din care peste 9.000 km reabilitati pe hartie, iar in mod real sub 7.000 km. „Vestea buna este ca, de la 1 ianuarie 2014, expira perioada de tranzitie pe care a avut-o Romania, in care putea sa-si stabileasca sarcini maxime admise pe diferite segmente de drum. La 1 ianuarie 2014, fie ca sunt sau nu reabilitate, toate drumurile vor trebui sa permita accesul camioanelor la 11,5 t pe axa cu suspensie pneumatica si la 40 t pentru sarcina maxima admisa totala“, a explicat Radu Dinescu. Prezent la conferinta, Romeo Dumitru, vicepresedinte ARILOG (Asociatia Romana de Logistica), a subliniat importanta unei infrastructuri rutiere binepuse la punct. „Infrastructura este durerea cea mare a tuturor. Nimeni, in 23 de ani, nu intelege importanta strategica a infrastructurii, pentru ca altfel si-ar da seama ca o tara in care camioanele circula cu o viteza medie de 40-45 km/h, fata de vecinii nostri unde e de 80 km/h, nu poate sa fie competitiva pe termen lung si vom pierde tot felul de ocazii. Drept pentru care, intr-un termen relativ scurt, banii investitorilor nu vor mai veni la noi. Bulgarii si-au facut autostrazi incet-incet si isi fac legaturi cu Vestul Europei. Si au avut mult mai putini bani decat am avut noi“, a aratat vicepresedintele ARILOG.
Dezvoltarea continua pentru logistica
Romeo Dumitru a realizat si o scurta radiografie a logisticii in Romania, analizand dezvoltarea in timp a spatiilor de depozitare, precum si repartizarea acestora pe teritoriul Romaniei. „Boom-ul serios a aparut in 2005. Existau deja peste 500.000 mp in Bucuresti si e normal, pentru ca si atunci, si acum, capitala reprezinta circa 40% din PIB“. Inainte de intrarea in UE s-au dezvoltat rapid platformele logistice aflate pe frontiera – Oradea si Timisoara. Industria care s-a dezvoltat in partea de Vest a tarii (este vorba in principal de producerea de componente pentru industria auto) a facut ca in aceasta zona sa continue investitiile in spatiile de depozitare. La ora actuala, insa, exista un grad important de neocupare a spatiilor de depozitare. „Astazi vorbim de un grad de neocupare de aproape 30% in zona Arad, spre deosebire de Bucuresti, unde avem 10-12%. Aceasta in contextul in care, inainte de aderarea la UE, gradul de neocupare era de sub 10% pe frontiera“, a precizat vicepresedintele ARILOG.
Pe langa Bucuresti, alte centre logistice importante in Romania sunt in Ploiesti, Cluj, Timisoara, Arad… „Tendinte de crestere pentru anii viitori avem in zona Cluj si Ploiesti. Daca se va face legatura pe autostrada intre Ploiesti si Vestul tarii, in mod sigur Ploiesti va deveni un centru foarte puternic de logistica“, a completat vicepresedintele ARILOG.
Radu BORCESCU
radu.borcescu@ziuacargo.ro
