EVALUAREA ANUALĂ, ABORDARE FINANCIARĂ INTEGRATĂ. Checklist pentru antreprenori

Bilanțul anual cuprinde revizuirea rezultatelor financiare și non-financiare și modul în care strategia și obiectivele anuale au fost atinse. Cum putem face mai bine acest proces? Ce înseamnă o închidere de an orientată spre evoluție, spre viitor?

Ioana Arsenie

Propun câteva etape și recomandări.

  1. Începe cu evaluarea rezultatelor personale. Cum ai evoluat din punct de vedere financiar?

Concret, calculăm, simplificat, variația averii nete (active-datorii).

Atenție la investițiile în active generatoare de cheltuieli mai mari…

…o casă mai mare, o mașină mai scumpă etc. Ne uităm și la evoluția cheltuielilor curente, corelate cu veniturile, pentru a înțelege potențialul de creștere și pentru a proiecta anii următori.

Setăm obiective pentru următorii ani și câteva direcții de acțiune pe care alegem să lucrăm, potrivite cu profilul personal: timp, etapă în care ne aflăm, profilul de risc.

  1. Continuă cu evaluarea afacerii:
  2. Creștere/extindere.
  3. Rezultate: productivitate, profitabilitate.
  4. Sustenabilitate. Sunt strategiile și acțiunile realizate în direcția dezvoltării pe termen lung sau doar marchează un profit punctual, pe baza unor conjuncturi favorabile?
  5. Potențialul de continuare a dezvoltării, pe baza modelului de business actual. Cum ne afectează digitalizarea, politicile „verzi”, zona de ESG?
  6. Riscuri și Oportunități (diagramă SWOT pentru afacere, analizând resurse, parteneri, poziționare etc.).
  7. Este nevoie să construiești alături de un expert și să implementezi utilizarea unui checklist format din activitățile de tip verificare/control, cu obiectivul de a te asigura că situațiile financiare pe care le semnezi sunt corecte și reflectă patrimoniul, rezultatele financiare ale companiei. În plus, include ajustări necesare în raport cu riscurile identificate.

Înainte de a merge în operațional, este bine să ne asigurăm că procesele din companie și fluxurile de bani sunt corect transpuse în situațiile financiare.

Inclusiv că poziția fiscală a companiei/grupului de firme este una corectă, optimă.

Tot aici includ, chiar, verificări banale, care se dovedesc extrem de importante în practică: solduri parteneri, bănci, lista de active, situația stocurilor pe vechimi, situația taxelor în raport cu evidența ANAF.

  1. Elemente fiscale. De exemplu, profit reinvestit, grupuri de companii, transparența fiscală ANAF/digitalizarea și transmiterea datelor în timp real, noutăți privind controlul fiscal.

Este bine să fim la curent cu tendințele în materie fiscală. Dacă avem alături profesioniștii potriviți, aflăm din timp care sunt următoarele măsuri, ce așteptări avem pentru anii următori și cum ne afectează procesele și modul în care lucrăm.

De exemplu, digitalizarea relației cu ANAF va aduce focus pe transparența datelor, astfel că va fi nevoie de mai multă grijă la corectitudinea tranzacțiilor, în tandem cu automatizarea celor repetitive.

Plafonul pentru microîntreprinderi va fi redus în continuare și atenția către persoane fizice – gradul de conformare va crește.

Acestea sunt doar câteva direcții care trebuie aprofundate, în funcție de cazul fiecărui antreprenor și fiecărui business.

  1. Echilibrul financiar

Preocuparea pentru un bilanț financiar echilibrat nu este o zonă forte pentru companiile românești. Disciplina vine, în măsura în care mai este posibil, atunci când se lucrează cu finanțare bancară. Din păcate, fiscalitatea a guvernat, în ultima vreme, deciziile de business.

Dezechilibrele bilanțiere (imobilizări finanțate pe un cash-flow „întins la maximum”, cu credit furnizor extins) pun în risc, la un moment, dat continuarea afacerii.

Fragmentarea afacerilor în mai multe entități juridice, din motive fiscale, evident, conduce la dificultăți de gestionare a trezoreriei, a afacerii în totalitate și riscuri provenite din neafectarea corectă a cheltuielilor aferente veniturilor.

  1. Procesul de bugetare: tehnica zero-based prin care argumentăm necesitatea fiecărei cheltuieli bugetate, bugetul dinamic, actualizat în mod agil, corelarea acestuia cu politica de preț și impactul deciziilor comerciale în cash-flow sunt doar câteva axe de analiză și integrare în acest proces complex. Ca și tendință, bugetarea nu mai ocupă perioade lungi de timp, este nevoie de procese interne care să gestioneze situațiile nou apărute în business și în economie. Bugetarea este un proces continuu.
  2. Monitorizarea creditului comercial (risc de mare actualitate). Dezvoltarea afacerii, prin expansiune, contracte noi sau mai mult business cu partenerii actuali, presupun adăugarea unor mecanisme de control și asigurare, în vederea prevenirii pierderilor.

În concluzie, ne așteptăm ca întărirea guvernanței în companii să fie o preocupare de top în perioada următoare, dar nu din perspectiva limitativă și de conformare, ci pentru continuarea sustenabilă a afacerii, în perioada economică pe care o traversăm.

Ioana ARSENIE

strateg financiar, personal & business advisor

Trusted Advisor

ioana@ioanaarsenie.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.