Page 55 - Revista Ziua Cargo

s-au extins în jurul lumii, pentru îmbu- nătățirea marginilor. Din anii 2000, va- loarea bunurilor intermediare co- mercializare la nivel mondial s-a triplat, la peste 10 trilioane de dolari anual. Afacerile au implementat un model global suplu, de îmbunătățiri la nivelul producției, traduse prin indica- tori cum ar fi niveluri de inventar, livrări on-time-in-full și timpi mai scurți. Totuși, aceste alegeri au condus, uneori, la consecințe neintenționate, dacă nu erau calibrate pentru a ține cont de riscuri.
Au fost proiectate rețele de pro- ducție complexe, pentru eficiență, cos- turi și proximitate față de piețe, dar nu neapărat pentru transparență și rezi- liență. Acum, operează într-o lume în care perturbările au devenit eveni- mente regulate.
Ca medie, companiile se pot aștepta, acum, la perturbări în supply chain care să dureze o lună sau mai mult, la fiecare 3,7 ani, iar cele mai severe au un impact financiar major.
Raportul McKinsey explorează actul de reechilibrare cu care se con- fruntă multe companii din lanțurile va- lorice de producție, în încercarea de a aborda riscurile, cu accent pe cele care rezultă din expunerea la cele mai profunde șocuri, cum ar fi crizele finan- ciare, terorismul, condițiile meteo ex- treme și, desigur, pandemiile.
De ce e nevoie de adaptare
Riscul cu care se confruntă orice industrie reflectă nivelul de expunere la diferite tipuri de șocuri, plus vulne- rabilitățile ascunse ale unei companii particulare sau în cadrul lanțului valoric ca ansamblu. Astfel, studiul exami- nează frecvența și severitatea mai multor tipuri de șocuri, evaluează modul în care sunt expuse diferitele lanțuri valorice și examinează factorii din operațiuni și supply chainuri care pot mări perturbările și pierderile.
Cu ajustări pentru probabilitatea și frecvența perturbărilor, companiile se pot aștepta să piardă peste 40% din profitul unui an la fiecare 10 ani, pe baza unui model elaborat din informațiile financiare a 325 de companii din 13 industrii.
Dar un șoc singular care ar cauza o perturbare de 100 de zile ar putea să „măture” câștigurile pe un an de zile sau chiar mai mult.
Tensiunile comerciale recente și, acum, pandemia de COVID-19 au condus la speculații cum că firmele se pot orienta către producție și fur- nizori locali. Studiul estimează că pro- ducția a 16-26% din bunurile comer- cializate global, în valoare de 2,9-4,6 trilioane de dolari, se poate deplasa peste granițele actuale, pe termen mediu. Aceasta poate include o combi- nație dintre revenirea la producția domestică, furnizori apropiați geografic și orientarea către alte locații offshore. Mutarea amprentei fizice a producției este doar una dintre multele opțiuni pentru construirea rezilienței, care poate fi definită ca abilitatea de a rezista, a face față și a se recupera în urma șocurilor.
De fapt, tehnologia este pe punctul de a infirma vechile teorii conform cărora se poate atinge reziliența numai cu prețul eficienței. Cele mai recente dezvoltări oferă noi soluții pentru ela- borarea unor scenarii, pentru monito- rizarea mai multor straturi ale rețelelor de furnizori, pentru accelerarea timpi- lor de răspuns și chiar pentru schimba- rea economiei producției. Unele dintre companiile de producție vor folosi, fără îndoială, aceste instrumente și vor elabora strategii, pentru a ieși din pan- demie mai agile și mai inovative.
Globalizarea după COVID-19
COVID-19 pare a accelera anu- mite tendințe care se manifestau, deja, în cadrul lanțurilor valorice globale,
inclusiv regionalizarea rețelelor comer- ciale și de producție, creșterea rolului digitalizării și concentrarea pe apropie- rea față de consumatori. Creșterea utilizării tehnologiilor de automatizare în producție reduce importanța costu- rilor scăzute cu forța de muncă – iar fabricile mai automatizate pot fi mai reziliente în fața pandemiilor și a valu- rilor de caniculă (deși mai vulnerabile la atacurile cibernetice). Companiile și autoritățile reevaluează fluxurile de mărfuri peste granițe și pot face, încă, ajustări, pentru a reloca zonele unde sesizează fragilități. Dar pandemia nu a redesenat rețelele de producție glo- bale în mod dramatic, până acum.
Amprenta geografică și factorii
de producție
Pandemiile, de exemplu, au un impact major asupra lanțurilor valo- rice cu densitate mare a forței de muncă. În plus, acesta este un tip de șoc în cadrul căruia trebuie eva- luate atât efectele asupra cererii, cât și cele asupra ofertei. Așa cum se poate observa în actuala criză, cererea pentru bunuri neesențiale și pentru călătorii s-a prăbușit, afectând companiile din îmbrăcăminte, cele din domeniul produselor petroliere și cele aero. În contrast, în timp ce a fost afectată producția în lanțuri valorice precum agricultura sau alimente și băuturi, acestea au continuat să cu- noască o cerere crescută, datorită naturii esențiale a produselor.
Cele cinci cele mai
expuse lanțuri valorice la șocurile subliniate de
către raport cumulează, în total, 4,4 trilioane de dolari exporturi anuale, sau aproximativ un sfert din comerțul global.
Cele mai puțin expuse cinci do- menii totalizează 2,6 trilioane de dolari. Dintre cele cinci cele mai expuse, do- meniul vestimentar deține cea mai mare rată de angajare, cu 25 de mili- oane de locuri de muncă, la nivel glo- bal. Chiar și lanțurile valorice cu expu- nere limitată nu sunt complet imune la șocuri. În ciuda recentelor speculații, raportul apreciază că industria farma- ceutică este relativ mai puțin expusă decât majoritatea celorlalte industrii.
Șocurile exploatează vulnerabilitățile
Șocurile par a exploata inevitabil punctele nevralgice în cadrul lanțurilor valorice și al companiilor specifice.
septembrie 2020 .......................................................................................................................................... 55
LOGISTICĂ