Page 20 - Revista ZIUA CARGO

AȘTEPTARE
în graniță.
CONSECINȚE psihice
Al treilea val al pandemiei a adus, din nou, în prim plan, poate chiar cu mai multă putere, problema legată de libera circulație
a mărfurilor în Uniunea Europeană. Speriate, și nu fără temei, multe țări europene au înăsprit și pentru șoferii de marfă condițiile de intrare sau tranzitare pe teritoriul lor.
„Uneori, e drept, omul obosește așteptând!”
Octavian Paler
A ceste măsuri, la care s-au adăugat cele legate de difi- cultățile create transportatori- lor de Brexit, au dus la creșterea (de cele mai multe ori exagerată) a timpilor de așteptare în granițe. Sunt probleme care îi afectează pe transportatori, pe
beneficiarii lor, dar și pe șoferi.
Voi aborda, în rândurile următoare, consecințele psihice ale așteptărilor lungi la granițe, cum îi afectează pe șoferi și
cum pot fi diminuate aceste efecte. De mai bine de un an, pandemia a afectat semnificativ și industria trans- porturilor, industrie în care șoferii sunt veriga principală. Dominați de incer- titudini, de stres și, hai să fim cinstiți, și de frică, șoferii de transport marfă își desfășoară activitatea pe șosele și autostrăzi de multe ori pustii, străbă- tând „culoarele verzi” ale unei Europe marcate profund de criza sanitară. Parțial obișnuiți cu această stare de lu- cruri, cu speranțe mari că, datorită mă- surilor de relaxare, lucrurile vor reveni curând la normal, șoferii sunt puși, acum, în fața restricțiilor impuse de cel de-al treilea val, situație care poate ge-
nera noi consecințe psihice negative. Cu toate că nu putem aprecia obiectiv care este impactul psihologic, pe termen scurt sau lung, asupra șofe- rilor care se confruntă cu creșterea semnificativă a timpilor de așteptare în granițe, putem, totuși, să avansăm câteva opinii referitoare la acest as- pect, care nu trebuie neglijat, atât pen- tru confortul psihic și fizic al șoferilor, cât și pentru desfășurarea în condiții bune a activității firmelor de transport. Nu este un secret pentru nimeni că șoferii de TIR erau și până acum confruntați cu problema fluenței la granițe. Timpii de așteptare la granița cu Ungaria, Bulgaria sau Turcia stau mărturie. Problema este că, obișnuiți să „scape” de blocaje odată ce au trecut de aceste granițe (mai ales cu Ungaria), șoferii se confruntă, acum, cu așteptări mari și foarte mari la fron-
tierele la care nu existau dificultăți. Problemele nu se referă doar la timpul exagerat de așteptare, ci și la condițiile în care se așteaptă (frig în condițiile de iarnă, lipsa hranei, lipsa grupurilor sanitare etc.).
Toate aceste probleme legate de timpii de așteptare în granițe se pot traduce în motive de disconfort psihic și fizic.
Psihic, așteptarea în granițe poate fi marcată de nesiguranță, confuzie și stare de urgență. Nesiguranța este dată de lipsa informațiilor legate de dimensiunea așteptării, confuzia vine împreună cu zvonistica, știrile false și alarmiste, iar starea de urgență se instalează odată cu perturbarea rutinei zilnice, lipsa de alimente, uneori și de medicamente, sau teama cu privire la posibilitatea acestor lipsuri, posibilita- tea unor pierderi salariale, izolarea socială cauzată de noile restricții.
În planul activității profesionale, toate aceste trăiri cu care se confruntă șoferul determină stresul legat de muncă.
Pe lângă efectele negative în plan psihic, stresul legat de muncă are multe efecte și în plan fizic: boli cardiace, gastrointestinale și alte probleme de ordin fizic și psiho-somatic.
Fiecare șofer reacționează diferit la situațiile stresante. Modul și inten- sitatea prin care șoferul se raportează la așteptarea din graniță depind foarte mult de experiența anterioară (matu- ritate emoțional-comportamentală) și, nu în ultimul rând, de posibila lipsă a unor informații precise referitoare la timpul de așteptare în graniță, de evoluția de moment a situației, de ori- zontul de așteptare, de condițiile reale pe care le are în timpul staționarii. Cu cât capacitatea șoferului de a se adap- ta la aceste situații potențial stresante
Cristian Sandu
este mai redusă, cu atât mai repede se va instala o stare de epuizare ner- voasă, de oboseală.
Ce pot face șoferii?
Cum pot gestiona situațiile stre- sante, pentru ameliorarea consecințe- lor psihice și fizice, cauzate de aștep- tarea la granițe? Cum pot, la rândul lor, transportatorii să-și ajute șoferii, în aceste situații defavorabile?
Șoferii trebuie să conștientizeze faptul că situația actuală de la granițe reprezintă, pentru ei, o problemă în plus, căreia trebuie să-i găsească o rezolvare. Și aici poate interveni cel mai simplu raționament: din moment ce aceste situații nu vor dispărea, nu pot fi controlate, dacă eu mă stresez nu rezolv nimic, atunci de ce să nu mă confrunt cu așteptarea, fără să mă stresez?
Un rol aparte îl are comunitatea de șoferi din care conducătorul auto face parte.
Comunitatea de șoferi se referă, de data aceasta, atât la șoferii cu care intră în contact direct, în zonele de așteptare, cât și la comunitatea sau comunitățile din mediul online, la care este conectat. Prin atitudinea ei, co-
GHID DE REDUCERE A COSTURILOR
20 .................................................................................................................................................. martie 2021