Page 48 - Revista ZIUA CARGO

CONCLUZII LA UN AN
Lucrul de acasă,
cu bune și mai
puțin bune
2020 a dovedit că nu lucrul de acasă a afectat companiile,
ci alte provocări, la nivel mai mare, mai extins, venite dintr-un mediu de necontrolat și de neinfluențat decât într-o mică măsură.
Oamenii s-au menținut pro- ductivi, au lucrat, chiar, mai mult, în unele perioade și au făcut față unor provocări majore, îm- părțind spațiul mic al apartamentului sau al casei cu ceilalți membri ai fami- liei, care trebuiau, la rândul lor, să lu- creze sau să învețe de acasă.
Am primit, acum câteva săptămâni, rezultatul unui studiu făcut în România, în 2021, despre piața forței de muncă. Au răspuns la studiu manageri din con- ducerea a aproape 350 de companii, oameni de resurse umane, manageri de operațiuni. Companii medii și mari cu operațiuni la nivel național. Mi-au atras atenția, în mod special, două aspecte menționate de respondenți:
Pe primele două locuri abilitățile pe care angajatorii și le doresc sunt fle- xibilitatea/adaptabilitatea și, apoi, pro- ductivitatea și eficiența. „Acestea au devenit importante – spune studiul – odată cu tranziția spre work from home” scoțând în evidență nevoia de disciplină și automotivare a angajaților.
În 2021, lucrul de acasă este, în- că, beneficiul cel mai important pe ca- re îl acordă companiile, după tichetele de masă. Adică, după un an întreg de pandemie, care ne-a forțat pe foarte mulți dintre noi să trecem complet la lucrul de acasă, acest mod de organi- zare a muncii încă este perceput ca un beneficiu, și nu ca o nouă realitate a muncii și organizare a activităților unei companii.
Despre „cele bune” generate de lucrul de oriunde
Oricât de dificil a fost, lucrul de acasă, în 2020, a adus pentru foarte mulți angajați mai mult echilibru în viața personală și profesională. Du- pă primele două luni de adaptare, lar- ga majoritate a angajaților recunoaște
faptul că timpul pe care l-a economisit lucrând de acasă i-a permis să facă lucruri care păreau inabordabile, înain- te de aceste evenimente.
De exemplu, oamenii îmi spun, frecvent, în workshopuri, că au reușit să-și stabilească o rutină de dimineață pentru a face sport, au putut petrece mai mult timp în preajma copiilor și a altor membri de familie. Vorbesc despre faptul că s-au putut organiza mai flexibil, pe parcursul unei durate mai lungi a zilei de lucru, permițându-și să ia masa de prânz cu familia. Trebuie să recunoaștem că, mai ales pentru orașele mari, traficul consumă enorm din ziua productivă a cuiva: uneori, drumurile dus-întors de la birou puteau să însemne chiar 3 ore. Trei ore pe care angajații le-au investit, acum, de multe ori, în activități legate de serviciu. Sunt statistici care spun că până la 86% din angajași declară că au găsit beneficiile menționate mai sus.
Un alt beneficiu pe care lucrul de acasă l-a generat companiilor este reprezentat de anumite economii le- gate de utilități, de întreținerea biro- urilor și a deschis perspective noi asupra organizării echipelor, a po- sibilităților de a simplifica anumite procese, a vizualizării cu mai multă acuratețe a pierderilor de timp și de energie generate de modul tradițional de a face lucrurile.
Lucrul de acasă a dezvoltat consi- derabil autonomia oamenilor și foar- te multora le-a mărit încrederea în sine, că sunt capabili să lucreze auto- nom, le-a crescut încrederea în forțele proprii și le-a arătat o măsură mai bună a capacității lor de adaptare.
Odată cu venirea verii, după șocul inițial pe care l-am trăit cu toții, „work from home”
a devenit, rapid, pentru mulți „work from anywhere”.
Am întâlnit familii întregi care au decis să se mute, pe perioada verii, în casele părinților sau în case de va- canță, să se bucure mai mult de na- tură, în timp ce s-au simțit mai mult în siguranță și copii lor au avut posi- bilitatea să stea la aer curat, fără să fie expuși pericolului de contaminare, în marile aglomerări urbane.
Și câteva aspecte mai mărunte: ne simțim mai comod, mai puțin în- corsetați de ținuta de birou, pentru mulți chiar a fost un an în papuci de casă și în trening. Fiecare și-a putut organiza și face locul de muncă plă- cut, după cum și-a dorit: de pe terasă sau balcon, în bucătărie. Economii: am mâncat acasă, am redus costurile de transport, am cheltuit ceva mai puțin.
Despre
„cele mai puțin bune”
Sunt, însă, și multe aspecte mai puțin favorabile, resimțite atât de angajați, cât și de companii. Semnale de avertizare de care va trebui să ținem seama, pe măsură ce vom regândi modul de organizare a activi- tăților noastre – companii digitalizate, clienți cu obiceiuri și cerințe schimbate, oameni care au o altă viziune acum, despre munca și despre viața lor.
Marea majoritate a managerilor a resimțit din plin faptul că echipele lor, dintr-o dată la distanță, au ieșit din aria de vizibilitate și au evidențiat ne- voia de control și sentimentul de dis- confort, în privința controlului mana- gerial real. De aceea, o provocare majoră care necesită o transformare de mentalitate pentru orice manager, este felul în care va învăța noul tip de management al performanței, în condițiile în care este foarte posibil să rămânem cu o combinație de moda- lități de lucru pe termen lung: colegi
CONSULTANȚĂ
48 ...................................................................................................................................................... mai 2021