Există riscuri la care sunt supuse business-urile de transport internaţional de persoane în activităţile operaţionale cotidiene. Există însă şi bune practici pe care managerii le pot folosi pentru consolidarea măsurilor preventive de securitate, în special din perspectiva ameninţărilor din sfera criminalităţii organizate şi terorismului.
Este una dintre temele asupra căreia ne-am oprit cu ocazia conferinţei Ziua Cargo. Sunt măsuri menite să protejeze atât personalul angajat, în special conducătorii auto, sau alte categorii de personal de însoţire, cât şi pasagerii. Dar mai mult decât atât, sunt măsuri care vor proteja reputaţia companiei, obţinută în timp şi cu eforturi considerabile, care se poate distruge în câteva clipe, iar impactul asupra veniturilor financiare este adesea greu de prevăzut.
Principalele ameninţări
Pornind de la definiţia acceptată la nivel global în domeniul de management al riscurilor, şi anume că riscul de securitate este reprezentat de probabilitatea ca o vulnerabilitate specifică activităţii de transport, în cazul nostru, să fie speculată de către o ameninţare, iată principalele ameninţări provenite din sfera criminalităţii organizate care pot avea un impact puternic în activitatea curentă a companiilor:
– Trafic de fiinţe umane – cu toate formele acestei infracţiuni, incluzând traficul de minori în scopul cerşetoriei; recomandări: atenţie la documentele de călătorie – paşaport, procuri notariale, dacă vorbesc aceeaşi limbă etc.
– Migraţie clandestină – conectată puternic cu terorismul, în special pe cursele dinspre Turcia, sau pe cele din Occident; recomandări: atenţie sporită la documentele de călătorie, atenţie în zonele de oprire/parcare – de obicei se pot ascunde foarte uşor în diverse locuri din autocar.
– Contrabanda cu produse accizabile, în special ţigări sau contrabandă cu bunuri interzise la deţinere – arme, muniţii, materiale nucleare ori materii radioactive, droguri; recomandări: controlul bagajelor la îmbarcare, de asemenea, atenţie la coletele transportate.
– Traficul de droguri – în acest caz, deţinerea este interzisă de lege prin simpla stăpânire materială a unui bun, indiferent de scopul acesteia – folosire, punere în circulaţie etc.
Implicaţii penale
Completez, din perspectiva avocatului, prin a vă aduce câteva lămuriri cu privire la implicaţiile de natură penală asupra activităţii societăţilor comerciale.
Acolo unde numele unei persoane, indiferent că este vorba despre o persoană fizică sau juridică, este legat de săvârşirea unei infracţiuni, se pune problema a avea de-a face cu organele de poliţie şi deschiderea unui dosar penal.
Statistic vorbind, un dosar penal conduce în peste 90% din cazuri la aplicarea unei pedepse penale. Pedeapsa penală presupune atât o constrângere de natură materială, dar poate duce inclusiv la suspendarea activităţii sau chiar la închiderea unor puncte de lucru sau la dizolvare.
În luna octombrie 2015, se împlinesc nouă ani de la consacrarea răspunderii penale a persoanei juridice în legislaţia românească, iar practica instanţelor judecătoreşti în această materie este haotică. Au fost semnalate numeroase erori de judecată, astfel încât nu există o posibilitate concretă de a intui soluţiile ce se vor aplica în cazul în care aveţi de-a face cu o astfel de infracţiune.
Această realitate socială şi juridică ne determină să concluzionăm faptul că soluţia cea mai bună este PREVENŢIA implicării într-un astfel de context.
Mecanismul de declanşare a răspunderii
Pentru a putea preveni, este foarte importantă înţelegerea mecanismului care declanşează răspunderea persoanei juridice:
– condiţiile în care intervine răspunderea;
– pentru cine şi în ce măsură poate răspunde persoana juridică;
– care sunt limitele de răspundere;
– ce riscă persoana juridică.
Cu privire la entităţile care pot răspunde penal, datele statistice arată că societăţile comerciale care au cea mai mare expunere la implicarea infracţională sunt cele cu răspundere limitată (în aproximativ 85% din cazuri), pentru ca apoi să apară în statistici societăţile comerciale pe acţiuni şi alte entităţi.
În majoritatea cazurilor, reprezentantul legal al persoanei juridice este condamnat împreună cu societatea.
În privinţa pedepselor pronunţate de instanţele de judecată faţă de persoanele juridice, cea mai mică amendă aplicată este de 2.500 lei, iar cea mai mare, de 1.000.000 lei (pentru trafic de droguri de mare risc). O medie a pedepselor aplicate conduce la cifra de 80.000 lei.
Limitele prevăzute de Codul Penal sunt între 300 lei şi 30.000.000 lei.
Cele mai dese probleme apar în legătură cu infracţiunile săvârşite chiar şi din neglijenţă de angajaţi sau de alte persoane desemnate de persoana juridică pentru a acţiona în numele sau în interesul societăţii, ori în realizarea obiectului său de activitate.
Factori care contribuie la reţinerea vinovăţiei societăţii în astfel de cazuri:
– aprobarea sau permiterea, în mod expres sau tacit comiterii infracţiunii respective;
– deficienţa mecanismelor interne ale societăţii, care a creat un climat propice încălcării legii;
– lipsa luării tuturor măsurilor de pregătire profesională, control şi supraveghere a personalului;
– transmiterea incorectă a informaţiei către întreg personalul pentru ca o astfel de infracţiune să nu se comită.
Recomandări
Ca şi măsură de prevedere, persoana juridică trebuie să îşi creeze un sistem bine organizat de supraveghere şi control care, în mod rezonabil, să fie apt să prevină comiterea unei infracţiuni.
Recomandările generale pentru a preveni astfel de incidente încep categoric cu o identificare riguroasă a vulnerabilităţilor şi ameninţărilor pentru a putea prevedea măsuri în consecinţă.
Aceste măsuri se pot concretiza în elaborarea unui Cod de conduită etică integrat în politica internă a companiei, concomitent cu actualizarea procedurilor interne în vederea evaluării şi reducerii riscurilor prezente în activitatea operaţională. De asemenea, identificarea unor măsuri preventive şi punerea în aplicare a acestora prin instruirea personalului pentru a evita un conflict sau un potenţial incident, precum şi elaborarea unor recomandări de securitate pe timpul călătoriei, în conformitate cu legislaţia europeană.
Nu în ultimul rând, în practica internaţională, sunt recomandate parteneriate şi acorduri încheiate cu autorităţile sau cu companii din industria de securitate care să asigure training de specialitate în scopul creşterii gradului de conştientizare a pericolelor ce pot apărea frecvent în activitatea de transport, care să acopere natura riscurilor de securitate, recunoaşterea acestor riscuri, metode de abordare şi de reducere a acestora, precum şi acţiuni care trebuie luate în caz de încălcare a securităţii.
Operaţiunea „Voyager”
Un exemplu concret privind situaţia existentă la nivel european îl constituie rezultatele Operaţiunii „Voyager” desfăşurată în 2013 de către autorităţi de aplicare a legii de la nivelul Uniunii Europene, sub coordonarea TISPOL. Au fost efectuate controale în mai multe puncte de trecere a frontierei, dar şi în staţii importante de călători, fiind verificate peste 4.000 de autocare şi vehicule de transport persoane.
Au rezultat 40 de cazuri de migraţie ilegală, 9 cazuri de deţinere ilegală de armament, 5 situaţii în care au fost confiscate droguri de mare risc, 6 cazuri de contrabandă (peste 800 de telefoane mobile furate), 1 caz de trafic de fiinţe umane şi 3 persoane căutate de autorităţi în baza unor mandate internaţionale de urmărire. Acestea sunt infracţiuni grave, care, prin simpla asociere cu depistarea în mijloacele de transport ale unei anumite companii, pe lângă sancţiunile legale, prejudiciază semnificativ reputaţia afacerii.
Mihai CAZACU
Consultant anti-fraudă
mihai.cazacu@consultant.com
