Guvernul a adoptat, printr-o hotărâre, prima listă cu proiectele strategice de investiții ce vor fi implementate, pregătite, atribuite și derulate în Parteneriat Public-Privat (PPP).
La începutul ședinței Executivului, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că lista cuprinde și 3 autostrăzi: „Mă refer la Autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov, Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni, Autostrada București – Craiova – Lugoj, de la Craiova și ramificație spre Calafat”. Celelalte proiecte sunt Orașul medical – universitar complex „Carol Davila”, care se va construi în zona de Nord a Capitalei, lângă Aeroportul „Henri Coandă” și operarea de servicii pentru cele 15 spitale din rețeaua CFR.
O nouă legislație privind Parteneriatul Public-Privat a fost adoptată de Executiv într-o ședință anterioară, prin OUG nr. 39/2018.
Autostrada A8 are deja finanțare europeană
Asociația Pro Infrastructura critică decizia Guvernului de a realiza prin PPP Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni, precizând că proiectul, cuprins în Master Planul General de Transport al României, are, deja, finanțare europeană: „Guvernul a inclus, pe o hartă frumos colorată, sectorul dintre Târgu Neamț și Iași, în cadrul proiectelor ce se doresc a fi realizate prin Parteneriat Public Privat (PPP), deși toți cei 311 km ai Autostrăzii A8 au, deja, finanțare europeană asigurată prin POIM, o soluție mult mai ieftină și mai ușor de accesat decât varianta PPP”.
Reprezentanții Pro Infrastructura sunt de părere că „din păcate, PPP nu reprezintă o soluție magică pentru construcția mai rapidă de autostrăzi. Și în acest caz, studiile bine fundamentate sunt vitale și este nevoie de o pregătire profesionistă a proiectelor, pentru a evita blocajele în execuția lucrărilor. Doar prin identificarea minuțioasă a riscurilor din teren, partenerii privați (constructori, bănci, fonduri investiții) pot fi atrași într-un astfel de parteneriat. În caz contrar, vor participa doar companii dispuse să își asume riscuri imense, costurile fiind pe măsură”.
În plus, spre deosebire de proiectele finanțate din bani europeni, statul român trebuie să participe la investiție cu un procent mult mai mare, spun cei de la Asociația Pro Infrastructura, care reclamă că „autoritățile nu sunt în stare să finanțeze corespunzător proiectele pe fonduri comunitare”.
Situația la zi a Autostrăzii A8 este, însă, destul de gravă: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat la licitație revizuirea studiilor de fezabilitate realizate în 2010, pentru a le aduce la un nivel tehnic corespunzător și a obține acordul de mediu. Însă procedurile de achiziție au fost anulate, apoi, pentru tronsoanele Ditrău – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Singurul contract semnat, pentru tronsonul Târgu Mureș – Ditrău, a fost suspendat de două ori, de CNAIR, apoi reziliat, în 19 ianuarie 2018.
Astfel că, în acest moment, proiectul Autostrăzii A8 trebuie reluat de la zero, iar Guvernul a găsit soluția să îl includă pe lista proiectelor pe care vrea să le realizeze în Parteneriat Public-Privat.
Proiectul A7, tergiversat
Un al doilea mare proiect de autostradă din zona Moldovei, cuprins, și el, în Master Planul General de Transport al României, este A7 Suceava – Bacău – Focșani – Buzău – Ploiești, iar CNAIR bate pasul pe loc și în realizarea lui.
„Licitațiile pentru pregătirea (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, autorizație de construire) celor patru tronsoane (Ploiești – Buzău, Buzău – Focșani, Focșani – Bacău și Bacău – Pașcani) ale Autostrăzii A7 au fost lansate în 24.11.2016. În iulie și august 2017, au fost deschise ofertele, iar, în curând, se va împlini un an de când CNAIR nu reușește să evalueze ofertele depuse”, reclamă Pro Infrastructura.
Asociația Pro Infrastructura: „Solicităm oficialilor din CNAIR să finalizeze, cu atenție și celeritate, evaluarea ofertelor pentru tronsoanele Autostrăzii A7 și să relanseze, urgent, procedurile de actualizare a studiilor de fezabilitate pentru Autostrada A8”.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
