O noua lege a transporturilor, infrastructura ramasa in urma, efectele crizei, presiunea tot mai mare a strainilor sunt elemente care au adus operatorii romani de transport in pragul unei noi situatii extreme. Dar nu este pentru prima data cand transportatorii traverseaza o perioada dificila si, la fel ca altadata, senzatia este aceeasi – suntem in fata ultimei batalii. Am discutat despre provocarile pietei si rolul asociatiilor profesionale cu noul presedinte al UNTRR (Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania), Constantin Isac.
Ziua Cargo: Care sunt directiile pe care le considerati prioritare pentru asociatie?
Constantin Isac: Cel mai important subiect in acest moment este legat de noua lege a transporturilor, ce va modifica Ordonanta 109. Noi am sustinut intotdeauna un cadru de reglementari clare, care sa depaseasca toate contradictiile existente. Un ajutor important a venit si din partea noilor regulamente ale Parlamentului European, ce exercita o mare presiune asupra autoritatilor romane prin prisma termenelor de aplicare. Din pacate, discutiile au loc tot in graba, iar, asa cum s-a mai intamplat de-a lungul timpului, asociatiile profesionale nu au o voce comuna. Ne dorim ca noul cadru legislativ sa asigure conditii echitabile de functionare a operatorilor de transport.
Printre aspectele pe care le sustinem se numara o definire corecta a operatorului de transport (astazi, sunt vehiculati mai multi termeni). In legislatia din alte tari europene, operatorul de transport este definit ca intreprindere de transport si astfel dorim sa il definim si la noi.
Pentru a avea o piata de transport sanatoasa, in care sa se poata conta pe transportatori si case de expeditii, trebuie sa existe o capacitate financiara asigurata – cont bancar, scrisoare de garantie bancara, active ce pot garanta capacitatea financiara. Asigurarea de capacitate financiara reprezinta forma cea mai convenabila pentru operatori si credem ca ar putea reprezenta un instrument solid in masura in care ar fi acordata de societati de asigurare „cu greutate“. Nu suntem siguri daca acesti asiguratori vor putea fi gasiti, celelalte variante de dovedire a capacitatii financiare fiind mai sigure, insa, daca dorim sa avem o piata sanatoasa, atunci toti actorii din piata trebuie sa fie sanatosi. In cazul politelor de asigurare, trebuie cautate conditii mai bune din punct de vedere al riscului asigurat (ce asi gura, ce sume, in ce conditii) astfel incat firmele sa nu ramana descoperite.
Si celelalte verigi ale transportului trebuie sa aiba asigurata capacitatea financiara. Garantia pentru casele de expeditie trebuie sa fie calculata in raport cu rulajul realizat, cu expunerea pe care o au fata de transportatori, iar transportatorii trebuie sa colaboreze doar cu cei care au o capacitate financiara suficient de bine asigurata. In ultimii ani, acest aspect a devenit o problema serioasa, ce a dus la neincasarea banilor din prestatii. Intre transportatori si clientul final, s-au interpus intermediari care nu au avut nici un fel de garantie si multi transportatori au intrat in incapacitate de plata din cauza caselor de expeditie rau-platnice.
Pe langa Ministerul Transporturilor, avem discutii la Ministerul Muncii pentru racordarea timpilor de munca prevazuti in Codul Muncii si Contractul Colectiv de Munca la obligatiile asumate prin AETR. La Ministerul de Finante, vom cauta mijloace pentru a slabi presiunea fiscala exercitata asupra transportatorilor – scaderea termenului de rambursare a TVA, rambursarea unei parti a accizelor din carburanti (acest lucru se intampla deja in unele tari europene – Franta, Belgia, Slovenia). Avem deja discutii cu bancile si finantatorii pentru a slabi presiunea pe dobanda de finantare, care este foarte mare. Reesalonarile pentru plata creditelor s-au realizat platindu-se taxe mari, dobanzile au crescut, singurul avantaj fiind impingerea contractului cu cateva luni mai departe, dar nu s-a redus efortul financiar. Sustinem finantarea tip „punte“, utilizata in alte tari europene, care presupune o rescadentare fara modificarea dobanzii si fara perceperea de taxe suplimentare.
Un alt obiectiv foarte important in raportul cu autoritatile este legat de imbunatatirea infrastructurii rutiere, normele care reglementeaza utilizarea acesteia, iar aici trebuie exercitata o presiune comuna din partea tuturor asociatiilor profesionale.
Veti sustine implementarea „tarifului minim“ pentru transport?
In Franta, exista un mechanism care analizeaza si publica date legate de costurile minime de transport (pe km sau pe ora). Vom sustine stabilirea unui cost minim si in Romania. In Franta, acest lucru functioneaza din 1949, iar coeficientul calculat de ajustare a tarifului pe km este preluat obligatoriu in contractele de transport aflate in derulare. Astfel, costurile sunt la vedere si pastreaza activitatea de transport intr-o zona rentabila. Vom sustine aceasta idee, pentru ca astfel putem proteja activitatea de transport si ne putem asigura ca se desfasoara in conditii de siguranta. Evaziunea fiscala, renuntarea la anumite asigurari, rabatul la aspectele de mentenanta ale vehiculelor, pregatirea insuficienta a angajatilor sunt aspecte care le permit astazi anumitor firme sa practice tarife sub costurile efective de transport, insa consecintele pot fi catastrofale, cazul „Mihailesti“ fiind un exemplu elocvent in acest sens. Avem de ales intre un transport sigur, realizat in cele mai bune conditii, sau un transport la cele mai mici preturi si riscuri mari.
Totodata, vom sustine controlul unic si credem ca acesta ar trebui sa se desfasoare pe structura ARR (Autoritatea Rutiera Romana), fiind autoritatea specializata in transporturile rutiere. De asemenea, vom sustine depersonalizarea copiilor conforme si valabilitatea pe zece ani a licentelor de transport. Din pacate, exista o reala problema in legatura cu pregatirea profesionala a multor reprezentanti ai autoritatilor ce se ocupa cu activitatea de transport si controlul acesteia, acest aspect necesitand o remediere rapida. Cati si-au pus problema ca, astazi, soferii care isi iau permisul de conducere nu trec pe la cabinetul psihologic, iar numarul mare de accidente, agresivitatea in trafic sunt lucruri intalnite zi de zi pe soselele romanesti?! UNTRR va trage semnal dupa semnal pentru a fi luate de catre cei in drept masurile necesare. De asemenea, in prezent, rovinieta este un element de concurenta neloiala, iar Ministerul Transporturilor trebuie sa gaseasca modalitati pentru a colecta aceasta taxa integral. UNTRR a avut si in aceasta directie propuneri concrete cu rezultate eficiente, dar nu au fost aplicate. Unificarea bazelor de date ale ARR, CNADNR si RAR si controlul unic sunt doua masuri care pot aduce importante imbunatatiri in acest sens. Imbunatatirea radicala a controlului rutier s-ar putea realiza si prin utilizarea de catre echipajele de control a autoturismelor fara insemne distinctive. Comportamentul soferilor ar fi cu totul altul daca ar sti ca aceia care realizeaza controlul patruleaza in masini fara insemne, greu de recunoscut si de semnalizat, acest lucru dublat, bineinteles, de un comportament profesionist, moral, obiectiv si incoruptibil al agentului de control.
Cum credeti ca va evolua piata de transport din Romania?
Contractia pietei de anul trecut, care probabil nu va mai dura mult, ar putea crea pentru Romania numeroase oportunitati, privind atragerea de investitii importante, iar acest lucru va insemna si o nevoie in crestere de servicii de transport. Din pacate, capitalul strain are un potential suficient de bun incat sa aduca si transportatori din afara, ce beneficiaza de acces la resurse financiare la costuri mult mai avantajoase decat transportatorii romani. In aceste conditii, operatorii romani, iesiti dintr-o perioada
economica dificila, fara resurse financiare, ar putea sa nu faca fata noilor provocari, sa nu poata specula oportunitatile aparute. In doua-trei luni, se va face simtita o crestere economica – este adevarat, lenta – iar operatorii ce au trecut peste aceasta perioada trebuie sa intre in competitie cu strainii, pentru ca sanse de castig exista. Ne trebuie acea indrazneala, care nu a lipsit transportatorului roman, si o concentrare a eforturilor in directia controlului costurilor si mentinerii in piata.
„Competitia este foarte dura, iar batalia se va da in urmatoarea perioada. Este important sa ramanem in piata. Transportatorii romani trebuie sa inteleaga faptul ca asigurarea unui bun control al costurilor si munca de calitate ii vor face din jucatori, castigatori“.
Radu BORCESCU
