În numarul trecut, anuntam ca Portul Rotterdam tinteste Romania. Acum, vom explica de ce. Despre domeniile care mai merg si despre cum se pot obtine atuuri in ciuda concurentei directe dintre Rotterdam si Constanta, am stat de vorba cu Wim van Sluis, presedinte al Rotterdam Port Promotion Council.
De ce ati decis promovarea Portului Rotterdam in Romania, avand in vedere ca aici exista Portul Constanta?
În parte, cele doua porturi sunt in competitie, insa cred ca pot obtine si beneficii unul din partea celuilalt. Portul Constanta ar putea utiliza tipul de management folosit la Rotterdam, avand insa nevoie de conditii mai bune de infrastructura in interiorul tarii. O conexiune buna intre cele doua porturi poate aduce beneficii comune. Oricum, promovam activitatile din cadrul Portului Rotterdam in interiorul continentului, in numeroase tari precum Germania, Franta, Austria, Elvetia. Practic, in fiecare an, organizam acest eveniment in zece orase europene. Partenerii nostri, in special cei de la transportul feroviar, si-au dorit ca in acest program sa fie inclusa si Romania, luand in considerare cresterea economica din ultimii ani si dezvoltarea Portului Constanta. În ciuda crizei economice, suntem in cautarea unor noi oportunitati de colaborare intre Romania si Portul Rotterdam. Momentele dificile sunt cele mai potrivite pentru a avea o activitate sustinuta de marketing.
Investitiile incepute continua si in aceasta perioada?
Filozofia noastra este aceea ca afacerile legate de un port sunt afaceri pe termen lung. Astfel, continuam programul de investitii in Portul Rotterdam, pentru a-l face mai mare, mai rapid si mai de incredere. Criza va trece si va fi nevoie de porturi bune si de sisteme logistice competitive. Vom realiza o investitie de peste 3 miliarde euro, prin care Portul Rotterdam va fi extins cu 20%. Deja 40% dintre viitoarele terminale de containere sunt vandute. Investim, de asemenea, in terminale destinate combustibililor lichizi, biocombustibili, gaze. În interiorul portului, sunt companii care construiesc rafinarii. Patru dintre cele mai mari rafinarii din lume sunt amplasate in Portul Rotterdam. De altfel, portul dispune de o zona industriala bine dezvoltata, avand in vedere avantajele oferite de acesta in ceea ce priveste accesul facil la materiile prime.
Cat de puternic a fost afectata activitatea in Portul Rotterdam din cauza crizei economice?
Activitatea in Portul Rotterdam a cunoscut o scadere totala de 12% pe fondul crizei. Industria auto si tot ce tine de ea au suferit cel mai mult, dar exista si segmente care merg foarte bine, precum petrolul sau biodieselul. Astfel, avem sectoare care au scazut cu 20-30% si altele care sunt inca in crestere. La ora actuala, exista un trafic important cu Brazilia (in special minereu de fier). Practic, relatia cu Brazilia inseamna 10-12% din totalul activitatii in Portul Rotterdam. De asemenea, lucram mult cu Rusia. Totodata, mult petrol ajunge la Rotterdam din Orientul Mijlociu. Containere vin din China, SUA si America de Sud. Traficul din China a avut mult de suferit, dar, la ora actuala, se revigoreaza datorita marfurilor de retur (din Rotterdam catre China) – toate vasele sunt pline. În prezent, este greu sa rezervi un transport de marfuri catre China avand in vedere faptul ca multe curse au fost anulate.
Cand credeti ca va fi depasita criza?
Vom avea nevoie de inca jumatate de an pentru a redresa situatia cauzata de criza, iar prin lunile septembrie-octombrie estimam cresteri usoare in ceea ce priveste marfurile transportate. Cred ca aceasta criza ne invata faptul ca este nevoie de sustenabilitate pentru toate activitatile. Apar oportunitati pentru vase mai putin poluante, apar noi mijloace de transport in Europa (cai navigabile, cai ferate, conducte) – sunt investitii menite sa pregateasca Europa pentru viitor.
– Traficul din China se revigoreaza acum datorita marfurilor de retur.
– Apar oportunitati pentru vase mai putin poluante.
– Portul Rotterdam va fi extins cu 20%, printr-o investitie de 3 miliarde de euro.
Radu BORCESCU
