Cultura organizațională și wellbeing-ul sunt subiecte critice pentru succesul afacerilor moderne. Crearea unui mediu de lucru orientat pe învățare, creștere, stare de bine fizică și mentală nu mai este privit ca o curiozitate, ci ca o necesitate. Un bun manager trebuie să știe cum să asigure bunăstarea angajaților, indiferent de generația din care fac parte. Iar acest lucru presupune inclusiv gestionarea situațiilor mai puțin plăcute, generate de angajați (mai mult sau mai puțin) toxici.
Un mediu de lucru care prioritizează starea de bine a angajaților este un mediu de lucru cu nivel mare de implicare a acestora, cu productivitate ridicată și turnover scăzut. Un mediu de lucru în care starea de bine a angajaților este sus pe agenda de priorități a top-managementului este un mediu de lucru care favorizează niveluri ridicate de calitate a serviciilor, grad ridicat al lucrului în echipă și al colaborării departamentale și, implicit, un grad ridicat de satisfacție și încredere a clienților în serviciile și/sau produsele organizației. În plus, costurile asociate stării de sănătate (concediu medical, absenteism etc.) sunt reduse semnificativ, iar imaginea brandului este îmbunătățită semnificativ, sporind atractivitatea companiei pe piața muncii.
În context organizațional, prin wellbeing înțelegem gradul de satisfacție și de sănătate al angajaților dintr-o companie.
Dimensiunile relevante ale wellbeing-ului în context organizațional sunt:
- sănătatea fizică
- sănătate emoțională
- relații sănătoase
- sănătate financiară.
Cultura organizațională este reprezentată de valorile, credințele, atitudinile și comportamentele împărtășite de toți membrii organizației.
O cultură organizațională orientată spre colaborare, sănătate, securitate și învățare are un impact pozitiv asupra wellbeing-ului angajaților. Pe de altă parte, o cultură toxică va duce la un mediu de lucru apăsător, plin de anxietate, absenteism și turnover mare, printre multe alte efecte negative.
Ce tip de cultură avem în cadrul companiei?
Pentru a identifica tipul de cultură pe care îl avem în cadrul companiei noastre, vom analiza următorii factori de risc psihosocial:
- numărul de ore lucrate
- nivelul de încărcare pe fiecare poziție
- comunicarea în cadrul companiei
- conflictele
- stilul de lucru interdepartamental
- siguranța psihologică
- managementul schimbărilor
- transparența organizației
- bullying și hărțuire.
În urma analizei, canalele principale prin care putem interveni sunt:
- stilul de leadership
- echilibrul viață personală/viață profesională
- ateliere, cursuri și orice alte canale de învățare și creștere
- mediu de lucru caracterizat pe respect și incluziune
- acces la servicii de sănătate emoțională.
Cultivarea unei culturi indiferente la starea de bine sau chiar a unei culturi toxice are efecte directe asupra angajaților și poate duce către o forță de muncă neimplicată, anxioasă, epuizată sau în stare de burnout.
Burnout-ul reprezintă o stare de epuizare extremă – fizică, psihică și emoțională – rezultată ca urmare a expunerii prelungite la stres, de obicei în relație cu locul ce muncă.
Câteva idei ce pot fi implementate pentru evitarea unei culturi toxice:
- ateliere și campanii de informare cu privire la sănătatea psihologică
- ateliere și instrumente pentru gestionarea stresului
- ateliere de mindfulness și tehnici de relaxare
- programe de wellness.
Indiferent ce pachet de măsuri alegem să implementăm, trebuie să ne asigurăm că măsurăm succesul intervenției prin KPI relevanți. Ideal ar fi să măsurăm la începutul și sfârșitul intervenției:
- nivelul de productivitate
- absenteismul
- turnover-ul
- gradul de implicare al angajaților
- gradul de colaborare în cadrul organizației.
Wellbeing pentru generații diferite
Deoarece multe echipe, mai ales din domeniul transporturilor, includ oameni de toate vârstele, este important să înțelegem cum diferite generații experimentează și se raportează la starea de bine și cum valorile și modul în care se raportează la viață, în general, pot influența calitatea vieții. Într-o lume în care forța de muncă este tot mai diversă, cu angajați din diferite generații, abilitatea de a gestiona și motiva aceste grupuri variate este esențială pentru succesul organizațiilor. Iar, pentru aceasta, este nevoie de un manager intergenerațional.
Un astfel de manager este capabil să înțeleagă diferențele generale și individuale dintre membrii echipei și să creeze un mediu de lucru care să permită tuturor să-și valorifice potențialul și să-și marcheze contribuția la succesul organizației.
Un proces delicat
Comunicarea cu generații diferite, în contextul afacerilor, poate fi un proces destul de delicat, deoarece fiecare generație poate avea propriile sale așteptări și moduri de abordare. Iată câteva sugestii care te pot ajuta să comunici cu succes cu generații diferite, în context de afaceri:
- Învață despre generația cu care intenționezi să comunici. Acest lucru poate fi realizat prin cercetarea și învățarea despre acea generație, sau prin discuții cu persoane din acea generație.
- Folosește un limbaj clar și precis. Evită utilizarea jargonului sau a termenilor tehnici care nu sunt cunoscuți de toată lumea și încearcă să folosești un limbaj simplu și accesibil.
- Respectă și ascultă opiniile celorlalți. Fiecare generație poate aduce o perspectivă unică asupra afacerii tale, așa că ar trebui să fii deschis la sugestiile și ideile lor.
- Fii flexibil. Dacă ești capabil să te adaptezi și să comunici într-un mod care să fie confortabil pentru ei, vei putea construi o relație mai bună și mai productivă.
- Folosește canale de comunicare multiple – în funcție de generație, unele persoane pot prefera comunicarea prin e-mail, în timp ce altele pot prefera comunicarea prin telefon sau întâlniri personale. Asigură-te că folosești canale de comunicare multiple și că ești dispus să adaptezi canalul de comunicare la preferințele celorlalți.
Baby boomers
Baby boomers sunt o generație care a crescut în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial (între 1946 și 1964), în perioada de prosperitate economică și de creștere demografică. Pentru a lucra cu baby boomers, în contextul afacerilor, ar trebui să iei în considerare următoarele:
- Comunică cu claritate. Evită utilizarea limbajului jargon și încearcă să fii cât mai clar și concis în comunicarea ta.
- Respectă experiența lor. Încearcă să asculți și să înveți din la experiența lor și să îi implici în deciziile importante.
- Acordă atenție detaliilor. Asigură-te că ești foarte atent la detaliile importante și că livrezi ceea ce ai promis.
- Fii dispus să lucrezi în moduri tradiționale: întâlniri personale sau convorbiri telefonice.
- Respectă programul de lucru. Încearcă să respecți programul lor de lucru și să nu îi deranjezi în afara programului, cu excepția cazului în care este necesar.
În ceea ce privește wellbeing-ul, baby boomers pot avea nevoi specifice, datorită vârstei lor și experienței de viață.
Iată câteva modalități prin care baby boomers pot îmbunătăți și menține wellbeing-ul:
- Exercițiul fizic. Activitățile precum plimbări, yoga sau tai chi pot ajuta la menținerea flexibilității și a mobilității. Este important să începi treptat și să consulți medicul, înainte de a începe orice tip de activitate fizică.
- Alimentație sănătoasă. Baby boomers ar trebui să ia în considerare o dietă bogata în fructe și legume proaspete, cereale integrale și proteine sănătoase, cum ar fi carnea slabă sau nucile.
- Stil de viață activ. Participarea la activități care îi mențin implicați social, precum voluntariatul sau activitățile de grup.
- Menținerea conexiunilor sociale. Petrecerea timpului cu prietenii și familia, participarea la activități de grup și socializarea cu colegii.
- Odihnă adecvată. Baby boomers ar trebui să se asigure ca dorm suficient și să creeze un mediu de somn confortabil.
Generația X
Generația X este o generație care a crescut in perioada anilor ’60 și ’70 și are acum o vârstă de 40-55 de ani. Pentru a lucra cu această generație, în contextul afacerilor, ar trebui să iei în considerare următoarele:
- Comunicarea clară și directă. Evită utilizarea limbajului jargon și concentrează-te pe fapte și informații concrete.
- Autonomie și independență. Este important să le permiți să-și gestioneze propriul program de lucru și să le oferi oportunități de a-și dezvolta abilitățile și de a-și asuma responsabilitatea pentru propriile decizii.
- Flexibilitate. Oferirea de programe de lucru flexibile sau abordări noi în ceea ce privește managementul și organizarea muncii.
- Utilizarea tehnologiei. Generația X este o generație care a trăit și a lucrat atât înainte, cât și după dezvoltarea tehnologiei, astfel încât este important să folosești tehnologia în mod eficient, în contextul afacerilor. Aceasta poate include utilizarea de platforme online pentru colaborare, comunicare sau managementul proiectelor.
- Feedback-ul regulat. Oferă-le feedback constructiv și oportunități de a-și îmbunătăți performanța.
Unele abordări care pot ajuta la îmbunătățirea wellbeing-ului pentru generația X includ:
- Promovarea echilibrului între muncă și viața personală – programe de lucru flexibile, sau posibilitatea de a lucra de acasă. Oferirea de beneficii care sprijină această echilibrare, cum ar fi concedii plătite sau programe de sănătate și fitness, poate fi, de asemenea, foarte apreciată.
- Crearea unui mediu de lucru colaborativ. Crearea unui mediu de lucru în care angajații se simt valorizați și în care se încurajează colaborarea poate ajuta la îmbunătățirea stării de spirit și a productivității.
- Oferirea de oportunități de dezvoltare. Aceasta poate include oferirea de programe de mentorat sau de leadership.
- Oferirea unui sens. Oferirea de oportunități de a lucra la proiecte care au un impact pozitiv asupra comunității sau a societății în general poate fi o modalitate eficientă de a sprijini wellbeing-ul lor.
- Prioritizarea sănătății mintale și fizice. Oferirea de programe de sănătate și fitness, precum și oferirea de resurse pentru a sprijini sănătatea mintala poate fi foarte apreciată.
Comunicarea cu diferite generații
Comunicarea eficientă cu millenials (generația Y), generația Z și generația X poate fi diferită, în funcție de preferințele și așteptările lor specifice. Iată câteva sugestii pentru a comunica cu aceste generații, în contextul afacerilor:
- Millenials (generatia Y, născuți între 1981 și 1996)
- Utilizează canalele de comunicare digitale: preferă să comunice prin intermediul mesajelor text, email-urilor sau aplicațiilor de chat.
- Oferă feedback și recunoaștere. Este important să le arați că îți pasă și să le oferi feedback constructiv și recunoaștere, atunci când fac o treabă bună.
- Fii autentic și transparent.
- Generația Z (născuți după 1997)
- Comunică prin intermediul rețelelor sociale. Utilizează-le pentru a comunica cu ei și pentru a le oferi informații relevante despre afacerea ta.
- Fii creativ. Utilizează infografice, videoclipuri și alte mijloace vizuale, pentru a le atrage atenția.
- Fii rapid și concis. Asigură-te ca mesajele tale sunt clare și la obiect.
- Generația X
- Comunică prin intermediul e-mail-urilor și apelurilor telefonice.
- Oferă context și perspectivă. Fii pregătit să oferi informații suplimentare și să arați cum afacerea ta se încadrează în contextul mai larg.
- Fii respectuos. Generația X apreciază respectul și profesionalismul, așa că asigură-te că ești politicos și respectuos în comunicarea cu ei.
Influența negativă a angajaților toxici
După cum am văzut, fiecare organizație se bazează pe colaborare, comunicare și relații interpersonale, pentru a atinge obiectivele și pentru a prospera. Cu toate acestea, în mediul de lucru, există angajați care pot dăuna acestor aspecte esențiale.
Cunoscuți sub numele de „angajați toxici”, acești indivizi pot săvârși acțiuni care afectează negativ mediul de lucru și bunăstarea celor din jur.
În acest articol, vom explora în detaliu cine sunt acești angajați toxici, cum își pot influența organizațiile și cum pot fi gestionați.
Cine sunt angajații toxici?
Angajații toxici pot avea diverse comportamente dăunătoare, care afectează echipa și organizația în ansamblu. Acești angajați pot include:
- Criticii cronici, care critică în mod constant eforturile și ideile celorlalți, fără a oferi soluții constructive. Ei pot distruge încrederea și entuziasmul colegilor.
2. Manipulatorii, care pot utiliza manipularea sau jocurile psihologice, pentru a-și atinge scopurile personale, ignorând consecințele asupra altora.
3. Purtătorii de zvonuri, care răspândesc zvonuri sau informații false, care pot duce la conflicte și neîncredere în organizație.
4. Sabotorii, care sabotează eforturile altora sau care subminează activitatea colegilor, reducând, astfel, eficiența echipei.
5. Angajații care demonstrează un egocentrism exagerat, care au tendința de a se considera centrul universului și nu dau importanță opiniilor sau sentimentelor celorlalți.
Impactul…
Prezența angajaților toxici poate avea un impact semnificativ asupra organizației:
- Scăderea moralului și a satisfacției angajaților, ceea ce poate duce la o creștere a ratei de plecare.
2. Creșterea conflictelor și a tensiunii, ceea ce poate distrage atenția de la sarcinile principale.
3. Scăderea productivității, având un impact direct asupra performanței organizației.
4. Deteriorarea culturii organizaționale.
Gestionarea angajaților toxici
- Identificarea și conștientizarea problemei. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul feedback-ului 360 de grade, al sondajelor de angajare sau al discuțiilor cu colegii.
2. Comunicare deschisă. Încurajați dialogul deschis și oferiți sprijin pentru a aborda preocupările angajaților toxici. Încercați să înțelegeți motivațiile și problemele lor.
3. Intervenție și coaching. Angajații toxici pot beneficia de sesiuni de coaching sau dezvoltare personală pentru a-și îmbunătăți comportamentul și relațiile cu colegii.
4. Stabilirea unor limite clare. Definiți și comunicați regulile de conduită și comportamentul acceptabil în organizație.
5. Monitorizarea și raportarea. Continuați să monitorizați comportamentul angajaților toxici și să raportați incidentele la nivelul corespunzător.
6. Recompense pentru comportament pozitiv. Recompensați și recunoașteți comportamentul pozitiv și contribuția angajaților care promovează un mediu de lucru sănătos.
Marius DUMITRENCO-KELLER
trainer și psihoterapeut
marius.dumitrenco@gmail.com
