MODIFICĂRI în Codul Fiscal: accize, redevenţe, TVA, impozit pe construcţiile speciale, impozit pe profit şi pe venit

Anul 2014 vine cu un set de modificări şi completări în Codul Fiscal, operate de Guvern prin OUG 102/2013. Cele mai mediatizate sunt noul calcul al accizelor – la cursul leu/euro din 1 octombrie 2012 -, noul impozit pe construcţiile speciale şi redevenţele mărite pentru exploatările de resurse minerale. Acciza suplimentară de 7 eurocenţi la combustibili a fost eliminată în 18 decembrie. Totodată, impozitul forfetar, aprobat de Guvern printr-un proiect de lege în 2 octombrie, nu a fost adoptat de Parlament, astfel că spălătoriile şi service-urile auto, restaurantele, barurile, cafenelele, saloanele de înfrumuseţare, hotelurile şi pensiunile mai au de aşteptat până să achite o sumă fixă în loc de impozitul pe profit, de 16%, sau de cel pe venit, de 3%. Dar să nu uităm că Executivul a introdus şi CASS pe chirii, printr-o altă modificare a Codului Fiscal.

Iată, în sinteză, noile modificări şi completări ale Codului fiscal:

Accize

  • s-a stabilit modul de calcul al valorii accizelor în lei, în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, în sensul că valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie;
  • se interzice vânzarea de ţigarete către persoane fizice la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat.

Impozitul pe construcţiile speciale

S-a instituit un nou impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit Codului Fiscal, adică pentru cele “speciale” prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004:

  • centrale hidroelectrice
  • staţii şi posturi de transformare
  • staţii de conexiuni
  • centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice
  • piste şi platforme
  • sonde de ţiţei, gaze şi sare
  • rampe de încărcare-descărcare
  • coşuri de fum şi turnuri de răcire
  • iazuri pentru decantarea sterilului
  • heleştee, iazuri, bazine;
  • ecluze şi ascensoare;
  • baraje, jgheaburi pentru piscicultură
  • infrastructura transport feroviar
  • infrastructura drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje etc.)
  • linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console)
  • platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv
  • lacuri artificiale de acumulare
  • construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.

Declararea şi plata:

  • cota este de 1,5%;
  • impozitul se datorează începând cu 1 ianuarie 2014 iar calculul şi declararea acestuia se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul;
  • plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Cine sunt contribuabilii:

  • persoanele juridice române;
  • persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
  • persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene;

cu excepţia:

  • institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare;
  • instituţiilor publice;
  • asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scade:

  • valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX din Codul Fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz;
  • valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale;
  • valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Redevenţe majorate

Cota redevenţelor cuvenite bugetului de stat în urma exploatării resurselor minerale aflate sub incidenţa Legii minelor nr. 85/2003 se majorează cu 25%, cu excepţia:

  • cotei de redevenţă pentru exploatarea metalelor nobile, în cazul cărora majorarea va fi de 50%, respectiv de la 4% din valoarea producţiei miniere la 6% din această valoare;
  • cotei de redevenţă pentru exploatarea cărbunilor în cazul cărora cota procentuală a redevenţei rămâne nemodificată faţă de cota în vigoare, respectiv 4%.odul Fiscal valabil de la 1 ianuarie 2014 aduce o serie de modificări privind impozitarea profitului, veniturilor şi microîntreprinderilor, TVA, accize, construcţii speciale şi redevenţe.

TVA

  • nu se mai impune ajustarea în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, dacă sunt demonstrate corespunzător;
  • a fost eliminată condiţia referitoare la achitarea TVA solicitate la rambursare de către persoanele impozabile nestabilite în România, astfel că rambursările de TVA către persoanele impozabile nestabilite în România se vor acorda chiar dacă TVA solicitată la rambursare nu este achitată, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de lege;
  • a fost exclus din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing costul cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, acesta urmând a fi recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

  • nu mai aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la acei contribuabili care realizează venituri din consultanţă şi management, dacă ponderea totală a acestor venituri este de peste 20%;
  • s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentând diferenţele de curs valutar şi a reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.

Impozitul pe venit

Principalele modificări sunt:

  • acordarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută;
  • crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt plătite în Romania sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislaţiei SEE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care Romania este parte;
  • posibilitatea de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură;
  • simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real;
  • deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate;
  • neimpozitarea veniturilor obţinute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole;
  • stabilirea tratamentului fiscal in cazul persoanelor fizice care primesc materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
  • crearea cadrului legal pentru ca persoanele fizice rezidente într-un stat UE sau SEE, care obţin venituri impozabile din România, să beneficieze de deducerile fiscale prevăzute de lege pentru contribuabilii rezidenţi, ţinând seama de situaţia contribuabilului
  • s-au introdus prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România în situaţia în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.

Impozitul pe profit

Se prevede scutirea câştigurilor de capital, prin:

  • scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri;
  • scutirea câştigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare;
  • scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.

Aceste scutiri se acordă în condiţiile în care contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare.

Alte scutiri introduse:

  • scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;
  • scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru;
  • neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.

Alte prevederi:

  • condiţiile de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciţiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
  • revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal, întrucât depăşesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, în următorii 7 ani consecutivi;
  • veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din Romania al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spaţiul Economic European, vor beneficia de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, indiferent dacă convenţia de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România şi statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.

Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi

  • În cazul impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România, noul act normativ prevede reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentru acordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente.

CASS pe chirii

Tot de la 1 ianuarie se va percepe CASS pe chiriiîn limita a 5 salarii brute, baza de calcul fiind stabilită la fel ca în cazul contribuţiei pentru pensie (CAS). cum salariul mediu brut utilizat în acest an pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.223 lei, prin aplicarea cotei de 5,5% reprezentând CAS rezultă o sumă maximă de 611 lei/lună la nivelul a 5 salarii.

Acciza suplimentară la combustibili, eliminată

Amintim că acciza suplimentară de 7 eurocenţi la combustibili a fost eliminată pe ultima sută de metri, deoarece Bugetul de stat pe 2014 risca să nu fie promulgat de preşedintele Traian Băsescu.

Iniţial, premierul Victor Ponta a anunţat că acciza a fost doar amânată pentru 3 luni, dar tot el a precizat ulterior că nu se poate face nicio rectificare de buget până la mijlocul anului, aşa căniciacciza nu poate fi introdusă.

Magda SEVERIN

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.