În construcții unde modificările ulterioare sunt inacceptabile, deciziile prealabile „turnării betonului” trebuie neapărat documentate temeinic și implementate cu responsabilitate.
Atunci când decizia corectă este aceea de a construi, m-aș uita la următoarele detalii:
- arhitectura și starea terenului: să nu existe diverse trasee de alimentare care ar putea restricționa ridicarea clădirii sau litigii privind dreptul de proprietate;
- tipul de activitate desfășurat: depozitare și acțiunile conexe; cross dock; producție;
- tipul de produse tranzitate/depozitate.
Ținând cont de tipul de activitate desfășurat, următoarele elemente sunt importante:
- balanța cea mai potrivită între costul per mp construit și randamentul suprafeței este în jurul înălțimii de 12 m utili (chiar puțin sub 11,5 m, pentru că eventualele rafturi nu necesită sprinklere între ele);
- în funcție de volumele (în paleți / colete / bucăți) estimate a fi descărcate / încărcate în acest depozit, putem calcula suprafața necesară rampelor și dispunerea acestora:
– volume rulate mari și foarte mari: rampe pe 2 părți opuse ale clădirii;
– volume rulate mici: rampe pe o singură parte;
– zona de deasupra rampelor trebuie construită în regim de mezanin (sau platformă betonată la 6 m înălțime), unde se pot desfășura diverse alte activități (administrative, VAS, depozitare produse speciale etc.);
– înălțimea podelei depozitului trebuie să fie de circa 1,1 m față de cota 0 exterioară (pentru acces facil al camioanelor);
– rezistența podelei de beton trebuie să depășească 4 t/mp (și, mai departe, sarcina punctiformă trebuie să respecte specificațiile cerute de rafturile metalice);
- tranzit temporar de mărfuri (cross dock):
– nefiind nevoie rafturi înalte, înălțimea clădirii poate fi de cca 5-6 m, pentru a permite instalarea tuturor instalațiilor necesare (iluminat, sprinklere, electricitate etc.);
– obligatoriu, rampele pe 2 părți opuse ale clădirii și cât mai apropiate una de cealaltă;
– distanța între rampe de maximum 50 m (peste această distanță, mișcările sunt prea puțin productive și nu se mai justifică operațiunile de cross dock);
– înălțime de circa 1,1 m față de cota 0 exterioară (pentru acces facil al camioanelor);
– rezistența podelei de beton trebuie sa fie puțin mai redusă decât în cazul depozitării, însă trebuie să fie suficientă utilajelor care vor fi folosite pe acea suprafață.
Fără o documentare atentă și în detaliu în zona de interes, orice mică eroare poate genera extra-costuri uriașe, atât pe parcursul construcției, cât și mai târziu (de exemplu: inclinația rampei betonate pentru accesul camioanelor la rampe).
Proiectul și punerea în practică
În primul rând, voi alege cea mai potrivită podea, pentru că sunt convins că valoarea unei clădiri stă 80% în podea, iar restul în utilități și pereți; cele mai importante calități tehnice ale unei podele reușite sunt:
- rezistența la greutatea adecvată (armătură dublă obligatoriu);
- planeitate (cele mai noi podele de tip „superflat” se toarnă fără rosturi de dilatație și au variații de cotă de circa 2 cm la 10.000 mp);
- strat suplimentar de quartz pentru rezistență sporită la uzură;
- durata de uscare respectată cu stricteț
Forma clădirii:
- acolo unde este posibil, clădirile sunt multiple de hale pătrate;
- în funcție de forma terenului, clădirea trebuie orientată pentru a permite: accesul și parcarea vehiculelor (camioane, vagoane, containere etc.); extindere ulterioară (daca terenul permite); amenajarea utilităților (ex.: bazin de retenție).
Facilitățile clădirii – productivitatea este strâns legată de ergonomie, luminozitate, spațiu de lucru.
Utilizarea clădirii – fiind cunoscută de la început destinația clădirii, trebuie respectate standardele adecvate (depozitare, cross dock, producție) vizavi de amplasarea stâlpilor de beton, grosimea panourilor pereților, căile de acces etc.
Folosirea unei companii de arhitectură / proiectare este recomandată cu tărie; costul implicat de astfel de companii este infim, comparativ cu posibilele greșeli în acest stadiu.
Indiferent de compania constructoare (sau antreprenorul câștigător al licitației), monitorizarea șantierului cred că reprezintă circa 50% din calitatea unei clădiri. Indiferent de nivelul de detaliu al proiectului, situațiile întâlnite fizic pe șantier aduc noutăți și pentru cei mai experimentați arhitecți, – de aici necesitatea prezenței beneficiarului alături de arhitect.
Pericole
- Calitatea betonului turnat la podea nu este bună è apar crăpături è se deteriorează utilajele è costuri foarte mari de menținere în funcțiune è necesită reparații încontinuu (cu posibila întrerupere de activitate).
- Instalații de răcire a aerului în zonele mezanin (eroare de proiect) è pe timp de vară, zonele afectate sunt foarte greu operate de personal (temperaturi ridicate) è produsele depozitate acolo pot fi afectate organoleptic è costuri mari de adaptare ulterioară.
- Înclinație prea mare a platformei exterioare de acces la rampe è camioanele intră cu greu la încărcat/descărcat è utilajele de depozit nu pot intra în camioane (unghi prea mare format de camion și de rampa metalică) è imposibilitatea desfășurării activității è costuri uriașe de modificare (spart platforma prezentă, re-nivelat terasamentul, re-turnat beton).
- Instalații electrice subdimensionate è imposibilitatea utilizării de echipamente electrice è riscuri de incendii datorate scurt-circuitelor è costuri foarte mari de înlocuire a instalațiilor subdimensionate.
Paul NIȚĂ
Site Director ID Logistics
pnita@id-logistics.com
