În condițiile în care asistăm la schimbarea paradigmelor organizaționale și manageriale, progresul tehnologic are un rol important în dinamica ocupării forței de muncă. Noile tehnologii se combină cu noile modele de organizare a muncii, iar activitatea în sine și profesiile sunt supuse unor mari schimbări. Istoria viitorului muncii se va scrie în aceste coordonate.
Cauzele acestei schimbări sunt reprezentate de către involuția demografică și evoluția tehnologiei. Practic, aceste două coordonate se completează reciproc. Natalitatea în Europa nu este tocmai pozitivă, iar munca fizică din ce în ce mai puțin apreciată, cei mai mulți beneficiind de studii superioare și apreciind munca de birou. În acest context, avansul tehnologic ne vine în ajutor. Creșterea numărului de dispozitive smart este incredibilă, performanța circuitelor integrate crește aproape exponențial.
Totul se conectează astăzi, „the internet of things” funcționează de ceva vreme, fără ca omul să mai apese vreun buton măcar. Un exemplu concret este „connected house” cu „connected car”: ai dispozitivele montate pe mașină și pe casă, comunicând între ele, pentru că sunt conectate la internet. Astfel, când ajungi la 2 km de casă, se încălzește, se deschid porțile și se aprind luminile fără să miști un deget.
Parc redus de la 250 la 30 unități
Și în logistică, lucrurile se întâmplă cumva după aceeași rețetă. Specialiștii Toyota Material Handling au pus la punct bazele care permit echipamentelor să lucreze autonom, după un traseu prestabilit, fără a mai fi necesară prezența operatorului. Productivitatea crește, încă, și mai mult, în condițiile în care acestea sunt conectate. „Stivuitoarele au montați senzori și beneficiază de o unitate de transmisie, astfel încât pot transmite în timp real ce fac, cine le operează, care este numărul orelor de funcționare, dacă este încărcată bacteria sau ce intensitate au șocurile, atunci când au loc etc. Mai departe, s-a făcut pasul către echipamentul fără pilot. Într-o primă etapă, este cartografiat traseul, cu ajutorul unui operator, pentru ca, apoi, să funcționeze autonom, realizând inclusiv încărcarea bateriilor în acest sistem. Astfel, este eliminat cel mai mare cost – acela cu operatorii. Clienții își cresc productivitatea, calitatea merge în direcția 100%, serviciile se adaptează viitorului.” De menționat că, prin implementarea de echipamente autonome, Toyota Material Handling a generat reducerea de la 250 la 30 de stivuitoare a parcului care operează în cadrul unui depozit cu 100 de uși, amplasat lângă Viena.
Service de la distanță
Problema demografiei afectează și zona de mentenanță. Astăzi, sunt din ce în ce mai greu de găsit persoane interesate să repare echipamente. Dar tehnologia generează soluții și în această zonă. „Ochelarii virtuali oferă posibilitatea de a trimite în teren persoane care nu au un background tehnic foarte puternic. Ei selectează, colorând diferit stivuitorul care prezintă probleme, iar persoana aflată în teren este conectată cu specialistul aflat la sediul firmei, care îl poate ghida foarte ușor către componenta afectată. Problema este, astfel, rezolvată ușor, clientul beneficiind de servicii de calitate. Altfel spus, astăzi, putem vorbi despre realitate augmentată și service ghidat virtual”, a mai explicat Daniel Preda.
Distribuția, altfel
Directorul general al Toyota Material Handling România se așteaptă la modificarea bazelor pe care este construit sectorul de logistică, în condițiile în care tehnologia evoluează, iar costurile punerii ei în practică scad. În situația în care nivelul costurilor fixe se reduce, fabricile mari vor fi înlocuite de facilități de producție mai mici, amplasate aproape de client, iar traseele de distribuție vor fi regândite.
În același timp, tehnica permite reducerea semnificativă a numărului de stivuitoriști, iar tehnicienii lucrează de la distanță. Rolul angajaților se schimbă, de la cel de controlați, la cel de împuterniciți. Pregătirea se schimbă, de la instruire periodică, la educare continuă. Iar măsurarea performanțelor și a recompenselor se focalizează pe rezultate, și nu pe volumul de activitate. Aceasta înseamnă un nou model de muncă, mult mai flexibil și adaptabil, cu mai puține nivele ierarhice, în favoarea lucrului în echipă, bazat pe polivalența competențelor și abilităților și pe o mai mare autonomie.
„Mai găsești căruțe trase de cai și astăzi pe străzile din București, astea nu vor dispărea niciodată, dar vor fi din ce în ce mai puține. La fel o să se întâmple și cu tehnologia clasică, utilizată în prezent în logistică. Chiar și astăzi, în unele zone, dacă vrei un anumit tip de telefon, intri pe internet, selectezi ce marcă, specificațiile tehnice și plasezi comanda, care este preluată direct de linia de asamblare. Produsul este asamblat pe bandă, ambalat și etichetat, drona preia comanda și o livrează clientului. Deja se livrează, folosind drone, de aproximativ 2 ani. În viitor, să preiei marfa de la fabrică, să o duci într-un depozit și, apoi, la un magazin, va reprezenta muncă în zadar. Livrările se vor realiza direct de la fabrică la consumator. Acesta este viitorul. Iar Toyota se adaptează schimbării”, a concluzionat Daniel Preda.
Daniel Preda, director general Toyota Material Handling Romania:
„Trendul este clar: companiile fie vin cu ceva nou, fie riscă eliminarea de pe piață, de către cei care au înțeles din timp necesitatea inovației.”
„România este o tară încă rigidă la schimbări.”
„Mâine, fabrica va fi mai aproape de consumator. Reducerile vor fi făcute prin eliminarea costurilor de transport și depozitare. Nu vom mai lucra cu paleți, ci cu unități mult mai mici.”
Andreea ALECU
andreea.alecu@ziuacargo.ro
