Consiliul Judetean Cluj si firma austriaca Schubert & Franzke au lansat, vineri, o harta de cicloturism pentru imprejurimile Clujului, reprezentand un veritabil ghid turistic cu 20 de trasee pe sosea si 80 montane, realizat impreuna cu Clubul de Cicloturism \”Napoca\” si cu Federatia Biciclistilor din Romania.
Cele 100 de trasee totalizeaza 4.900 de kilometri. Fiecare traseu este marcat pe harta, fiind descris in text si imagini si putand fi parcurs in cursul unei zile. De asemenea, traseele sunt impartite in trei categorii de dificultate, iar hartile le pun in evidenta inclusiv pe curbele de nivel si pe diferentele de altitudine. Harta a fost pusa in vanzare in librarii, la pretul de 19,50 lei.
Gratuit de aceasta data, CJ Cluj si Schubert&Franzke au lansat luna trecuta o harta turistica a judetului, care este distribuita in diferite puncte din oras. Principalele obiective turistice din judetul Cluj sunt marcate pe harta, iar pe spatele ei sunt prezentate, in romana si engleza, cateva zeci de obiective turistice mai importante.
Obiective de vizitat:
– Parcul Natural Apuseni, rezervatiile naturale de interes national Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Fanatele Clujului, Cheile Baciului, Fagetul Clujului, Paraul Dumbrava, Valea Morilor, Gipsurile de la Leghia, Locul Fosilifer Corus, Molhasurile Capatanii, Cariera Corabia, Sesul Craiului/Scarita-Belioara, Cheile Runcului, Cheile Pociovalistei, rezervatia de orbeti de la Apahida;
– Siturile \”Natura 2000\” cum sunt S.P.A. \”Muntii Apuseni-Vladeasa\” si \”Trascau\” si S.C.I.-urile \”Apuseni\”, \”Hoia\”, \”Muntele Mare\”, \”Somesul Rece\”, \”Valea Ierii\” etc;
– Zonele naturale protejate de interes judetean Cheile Ocoliselului, Defileul Somesului Rece, Defileul Somesului Cald, Defileul Racataului, Cheile Dumitresei, zona Bondureasa, Defileul de la Surduc, Defileul Capusului, Cheile Paniceni;
– Pesterile din Cheile Turzii si Cheile Turenilor, cum sunt cele fortificate Cetateaua Mare si C. Mica;
– Peste 30 de biserici de lemn monument istoric (majoritatea ortodoxe, din sec. XVIII) – cum sunt cele de la Aghiresu, Aghiresu-Fabrici, Agarbiciu, Dangau Mare, Dangau Mic, Straja, Paniceni, Salistea Noua, Sanpaul, Sardu, Sumurducu, Dealu Negru, Padureni, Saliste, Salistea Veche, Apahida, Tauti, Somesu Rece, Garbau, Finisel, Stolna, Cojocna, Runc, Ocolisel, Lunca Larga, Surduc, Magura Ierii, Vechea, Aiton, Livada;
– Peste doua duzini de biserici de zid monument istoric (majoritatea reformate, din sec. XIV-XVI), cum sunt cele de la Aghiresu, Doroltu, Bagara, Capusu Mare, Dumbrava, Capusu Mic, Mera, Suceag, Floresti, Luna de Sus, Vistea, Vlaha, Rascruci, Bontida, Ciumafaia, Cojocna, Feleacu, Gheorghieni, Micesti, Aiton, Iara, Manastireni, Bedeciu, Chinteni, Feiurdeni;
– Cateva duzini de alte biserici vechi de multe secole, nedeclarate monument istoric, inclusiv multe de lemn, cu arhitectura frumoasa;
– Ruinele cetatilor Lita, Bedeciu si Fetei (Floresti);
– Urmele castrului roman de la Gilau, a cetatii preistorice de pamant de la Somesu Rece si cateva alte cetati de pamant cu urme vizibile, zecile de tumuli ce impanzesc dealurile golase din imprejurimile Clujului si alte vestigii arheologice observabile de catre turisti;
– Castelele, palatele si conacele nobiliare din Bontida, Rascruci, Jucu, Borsa, Livada, Turea, Gilau, Savadisla, Popesti, Garbau, Nadasel, Iara, Macicasu, si cel in ruina de la Aghiresu, toate fiind monument istoric, putine fiind insa vizitabile interior;
– Alte cladiri cu statut de monument istoric – vechi mori, case parohiale etc;
– Manastirile ortodoxe de la Floresti/Tauti, Baisoara, Plopi/Muntele Rece, Rasca/Dealul Negru, Feleacu si schitul Dobrin;
– Crucile si busturile lui Avram Iancu de la Fantnele si din statiunea Baisoara, respectiv Belis si Uzina, bustul Pelaghiei Rosu de la Marisel, monumentele de la Savadisla, cimitirele eroilor de la Plopi si monumentele comemorative de razboi din majoritatea satelor;
– Marile lacuri de acumulare Gilau, Somesul Cald, Tarnita si Fantanele, precum si cele mai mici, cum sunt Floresti, Bondureasa, Soimu I si II, Calu, Dumitreasa, Somesul Rece, Racatau, acumularile piscicole de la Campenesti/v.Feiurdeni, Filea-Sutu, Chinteni si Martinesti-Comsesti;
– Baile Cojocna, Baile Someseni, izvoarele sarate din diverse zone;
– Muzeul Apei de la Floresti, fosta centrala electrica de la Somesu Rece/Uzina, micile muzee satesti cum este cel din Marisel sau Savadisla;
– Zecile de \”namase\” din muntii Gilau-Mt.Mare – grupuri de salase/stane, numite in aceasta zona \”colibe\”, fiind, de fapt, gospodarii sezoniere, majoritatea ale \”strainasilor\” (motii din valea superioara a Ariesului) ce vin de secole (dar in ultimele decenii tot mai putini) la \”varat\” la aceste sate \”de vara\” pe teritoriul judetului Cluj, din mai in septembrie. Cele apropiate de sate sunt ale \”mocanilor\” cum sunt numiti traditional localnicii din satele romanesti din muntii Gilau-Mt. Mare si de la poalele acestora.
Exemple de namase pe traseele descrise: Sesu Cald, Buhuia, Crint, Gabriana, Izvorele, Dobrin, Dumitreasa, La Popi, Negrele de Jos, Negrele de Sus, Fagetele de Jos, Fagetele de Sus, Irisoara, Hodireu, Negruta, Dobrin, La Intorsuri, Blajoaia, Letoase, Fiesu, Bogdanu, Prislop, Barnesti, Motorasti, Smidele, Capatana, Picioragu, Zboru, Fundoaia, La Nedei, Muntisoru, Damis, Tomnatec, Gaureasa, Miscota, Grosciori, Crucea, La Dorne, Voineagu, Dobrus, Cioroiul Setii, Fantanele.
Magda SEVERIN
