Peste 500 de tarabe si 118 chioscuri vor fi evacuate din Piata Obor, pentru a fi finalizata constructia noii piete agroalimentare, primarul Neculai Ontanu oferindu-le producatorilor agricoli si comerciantilor posibilitatea de-a se muta, provizoriu, in pietele Morarilor, Vatra Luminoasa si Colentina, pana la 1 octombrie, cand va fi inaugurat noul complex agroalimentar.
Pe terenul eliberat se va amenaja platoul destinat amplasarii a 268 de tarabe, destinate exclusiv comercializarii legumelor si fructelor. Toti comerciantii care vor fi evacuati au primit notificari prin care sunt instiintati ca in termen de 72 de ore sa elibereze domeniul public, in caz contrar bunurile urmand a fi ridicate de administratia locala. Primaria Sectorului 2 se asteapta la o reactie violenta din partea speculantilor, asa cum s-a intamplat vinerea trecuta, cand un grup numeros dintre acestia au luat cu asalt sediul administratiei locale, imediat dupa primirea notificarilor de evacuare. Din dispozitia primarului Neculai Ontanu, masurile de evacuare vor fi executate incepand de luni.
Noua Piata Obor va fi deschisa la 1 octombrie, iar edilul le promite bucurestenilor un model de comert civilizat, la standarde inalte si cu produse de cea mai buna calitate. Constructia va cuprinde subsol, parter si doua etaje. La subsolul cladirii va fi amenajata o parcare in suprafata de 5.400 mp, cu capacitatea de 186 de locuri pentru cumparatori si vanzatori. Parterul, in suprafata de 3.909 mp, este destinat pietei agroalimentare, cu o capacitate de 1.246 de tarabe, oferite exclusiv producatorilor, suplimentand cu 300 numarul tarabelor existente in fosta Piata Obor. O parte dintre tarabe de la parter vor fi amplasate in exteriorul cladirii si vor fi prevazute cu o structura usoara si demontabila de protectie impotriva soarelui si ploii. Platforma va beneficia de toate utilitatile (apa, canalizare, energie electrica), plus spatii de parcare la nivelul solului pentru autoturismele cumparatorilor (253 locuri), cat si o zona distincta pentru livrarea marfurilor, cu 24 de locuri de parcare pentru autovehiculele de aprovizionare ale producatorilor agricoli.
Etajul 1, in suprafata de 4.755 mp, va avea 48 de magazine destinate spatiilor comerciale pentru desfacerea produselor alimentare, carne si preparate din carne, peste si produse din peste, branzeturi, lactate si alte alimente necesare traiului zilnic. Etajul 2 va fi amenajat pentru spatiile comerciale destinate articolelor de uz gospodaresc si de stricta necesitate.
Intreaga cladire va dispune de un sistem centralizat de aerisire, iar parterul, destinat pietei agricole, sub forma unui spatiu deschis, poate fi inchis iarna cu pereti mobili transparenti pentru a asigura o protectie adecvata vanzatorilor si cumparatorilor impotriva timpului nefavorabil.
Prin realizarea acestui proiect, edilul vrea sa ofere bucurestenilor posibilitatea de a se aproviziona cu marfuri proaspete, ce poarta marca „natural”, direct de la producatorii agricoli pentru a satisface dorinta cumparatorilor de achizitionare a produselor de calitate.
O investitie de 13 milioane de euro
Costul investitiei este de peste 13.000.000 euro, reprezentand cel mai amplu proiect de piata agroalimentara din Bucuresti. Din intreaga suma, peste 500.000 euro a costat proiectarea si executia devierilor de infrastructura de utilitati publice: reteaua de termoficare, reteaua de apa-canal si reteaua de electricitate. “Acest proiect de investitii va deveni un etalon pentru Bucuresti, in special datorita conceptului de dezvoltare organizata, coordonata si echilibrata a unei zone exploatate in trecut in aceeasi maniera ca in anii de aparitie a pietelor de tip obor, la aceasta adaugandu-se si impactul urbanistic si social generat”, ne-a declarat primarul Ontanu.
Edilul sustine ca modernizarea Pietei Obor va permite:
- Eliminarea speculei si a evaziunii fiscale;
- Distrugerea monopolului pe care il dicteaza diverse persoane care nu au nicio legatura cu comertul liber;
- Infiintarea unei zone de comert cu produse agroalimentare proaspete de cea mai buna calitate;
- Incadrarea aspectului pietei si conditiilor de comercializare in normele si standardele Uniunii Europene continute in Regulamentul (C.E.) nr. 852/2004 al Parlamentului European privind igiena produselor alimentare, si Directiva nr. 93/43/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993;
- Crearea primei burse de marfuri agricole pentru consumul de baza al populatiei (cartofi, ceapa, rosii, castraveti, varza, vinete, alte legume si fructe) care va orienta si fixa preturile pe regulile economiei de piata in functie de cantitatile si calitatea marfurilor;
- Conditii bune de comercializare a marfurilor (spatii frigorifice si de depozitare, climatizare, de preambalare a marfurilor, de control al calitatii produselor);
- Spatii noi de expunere a marfurilor, Piata Obor devenind astfel cea mai puternica zona comerciala din Capitala de legume si fructe si a celor de stricta necesitate;
- Administratia Pietei Obor va pune la dispozitia cumparatorilor carucioare moderne pentru transportul marfurilor cumparate;
- Transportul marfurilor producatorilor agricoli in interiorul Pietei Obor va fi asigurat cu mijloace specializate;
- Instalatiile de climatizare din cladire vor permite ca indiferent de anotimp temperatura sa fie constanta, creand un mediu ambiant adecvat atat pentru comercianti, cat si pentru cumparatori;
- Pretul de inchiriere a tarabelor va fi pastrat la nivelul actual;
- Obligativitatea dotarii tuturor comerciantilor cu aparatura de control fiscal;
- Producatorilor agricoli din zonele legumicole ale tarii li se ofera posibilitatea sa-si comercializeze marfurile intr-un complex modern, dotat cu scari fixe si rulante pentru accesul la magazinele amplasate la etaj s.a.;
- Noua platforma asigura un plus de 20 pana la 40% spatiu comercial atat de necesar pietei in perioada de sezon si asigura protectia a peste 50% din suprafata pietei folosita in perioada de iarna.
Nume de referinta in vechiul Targ al Mosilor: Caragiale, Arghezi, Maria Tanase
Inca din perioada secolelor al XVI-lea si al XVIII-lea, in timpul domnitorului fanariot Nicolae Mavrogheni, la 1786, in perimetrul actualului magazin Bucur Obor, pietei Obor, halei Obor, sediului Primariei Sectorului 2 si parcului Obor se intindeau doua terenuri vaste. Pe unul se organiza anual, in luna mai, Targul Mosilor, eveniment ce marca sarbatoarea crestina „Mosii de vara”, iar pe altul se tineau targuri de produse considerate nepropice comercializarii in oras, sub numele de Obor. Aceasta zona de referinta a Bucurestilor devenise renumita in perioada 1881-1926, gratie prezentei in Loja Mosilor a regilor Romaniei, Carol I si Ferdinand, la traditionalul targ. In acele zile de mai, Oborul devenea buricul targului.
Se organizau iarmaroace cu obiecte legate de pomenirea mortilor – oale, ulcele, strachini, donite, linguri de lemn, grau de coliva, lumanari, cruci de piatra si de lemn. Veneau nu numai bucuresteni, ci si tarani din imprejurimi, targul constituind pentru toata lumea un bun prilej de afaceri si petrecere. Aici se juca dansul Calusarilor, se incingeau hore si se cantau vestitele tarafuri de lautari. Din balci nu lipseau vanzatorii de turta dulce si de fluiere, ori trupele de papusari, tiganii cu ursul, spectacolele de curiozitati marcate de prezenta laolalta a piticilor si uriasilor, a „femeii cu barba” si a „femeii sarpe”, precum si standurile de „tras la semn”, aparatele de masurare a fortei fizice, scrancioburile si caluseii, dar si vestita „roata a mortii”. Pretutindeni domnea fumul gratarelor pe care sfaraiau fleicile si mititeii.
Mai trebuie spus insa, ca in Piata Obor era un loc special amenajat pentru executiile publice ale persoanelor condamnate la moarte.
Marele Caragiale avea sa ofere in “Moftul roman”, din 18 mai 1901, unul din tablourile memorabile legate de Targul Mosilor, o veritabila tabla de materii: „Turta dulce – panorame – tricoloruri – braga – baloane – soldati – mahalagioaice – lampioane – limonada – fracuri – decoratiuni – decoruri – donite – menajerii – provinciali – cersetori – ciubere – cimpoaie – copii – ministri – pungasi de buzunare – hardaie – bone – doici – trasuri – muzici – artisti – fotografi la minut – comedii – tombole…”.
Lumea pestrita, cu farmecul ei aparte, nu l-a lasat indiferent nici pe Arghezi, care nota, in „Cu bastonul prin Bucuresti”: „Am auzit optsprezece flasnete gigantice zbierand ca locomotivele, valsuri electrici si polci la intrarea spectacolelor, pazita de o cucoana obeza cu peruca si dinti de metal, de obicei vaduva si simpatizand cu lampagiul (…) Si caluseii! Furtuni si vartejuri de armasari si manji de lemn inhamati la carucioare dau in vant poporul setos de senzatii”.
Insa ani de-a randul, atractia Targului Mosilor a fost inegalabila Maria Tanase, din glasul careia a rasunat prima oara celebrul „Hai la Mosi, la Mosi, la Mosi!”.
De la Ziua Recoltei, la Luna Recoltei
Targul a fost transformat, dupa 1950, in Ziua Recoltei, eveniment ce se sarbatorea in prima duminica a lunii octombrie si care a tinut an de an, inainte de 1990. Ziua Recoltei a rezistat pana astazi, prelungindu-se in prezent, pe tot parcursul lui octombrie, intr-o “Luna a Recoltei”. Gospodinele au posibilitate, astfel, sa-si faca pe indelete aprovizionarea cu legume pentru iarna, plus muraturile.
Inca de cand proiectul noii piete Obor se afla pe plansetele arhitectilor, primarul Ontanu le-a cerut ca viitoarea constructie sa fie realizata cat mai repede, pentru a se putea organiza Ziua Recoltei in prima duminica din octombrie, pentru a mentine vechea si frumoasa traditie. “Pe tot parcursul lunii octombrie, in Piata Obor vom crea atmosfera mirifica si boema a secolului al XX-lea, cu nelipsitii mititei agrementati cu must, bere si vin, cu muzica de cea mai buna calitate, cu produse agroalimentare proaspete si cat mai diverse, de la producatorii autentici”, ne-a declarat edilul.
Magda SEVERIN
