Centrul Vechi al Bucurestilor trebuie sa redevina centrul financiar bancar al orasului, si-a exprimat din nou speranta, miercuri, Mugur Isarescu, afirmand ca Banca Nationala face eforturi in acest sens. In ultimii 14 ani, guvernatorul BNR si-a oferit sprijinul tuturor primarilor Capitalei – Viorel Lis, Traian Basescu, Adriean Videanu si Sorin Oprescu – in demersul lor de reabilitare a Centrului Istoric, iar al sau de a convinge banci sa-si mute sediile in cladiri din aceasta zona. Deocamdata insa, Centrul Istoric a fost invadat de terase si restaurante.
La simpozionul cu tema “Istorii financiare din Centrul Vechi al Bucurestilor”, Mugur Isarescu a spus ca, prin anii 1800, in jurul strazilor Lipscani, Selari si Smardan, “au fost in jur de 500 de banci, care ulterior, dupa infiintarea Bancii Nationale, au fost distruse, sugrumate, nu li s-a mai dat credit”. \”Cum de a aparut BNR chiar in buricul orasului, pe strada Lipscani? In 1863, Calea Mosilor, strada Universitatii si strazile Lipscani, Selari si Coltea erau centrul Bucurestiului. Zona era ocupata de fostii zarafi, de hanuri, de mici mestesugari, de sedii de ziare, si acestia au fost primii clienti ai BNR. Aici era masa critica de potentiali clienti. Pe urma, aparitia BNR a stimulat clientela bancara, pentru ca era chiar greu sa te plimbi cu sacul de bani pe aceste strazi pana la pravalie\”, a afirmat guvernatorul BNR.
El si-a exprimat speranta ca zona veche a orasului va redeveni centrul financiar bancar al Bucurestilor, iar Banca Nationala face eforturi sa aduca institutii financiare in Centrul Istoric, deoarece acestea detin resursele pentru a reface imobilele. “Vrem aceasta, din doua motive: primul, pentru ca este bine pentru tara, si al doilea, pentru ca am putea face ceva cu acest centru, cu bogatia lui. Simtim, insa, ca merge foarte greu. Refacerea istoriei este dificila, daca nu chiar imposibila. Nu mai pot incapea in zona sute de banci ca la 1800. Atunci se facea un alt fel de banking, cu multa hartie. Computerele, comunicatiile, ne-au introdus in alta lume, iar bancile se duc in alte parti ale orasului. Si in New York marile banci au plecat de pe Wall Street, iar acolo au ramas mici reprezentante. Probabil ca o tipologie asemanatoare va suferi si centrul financiar bancar al Bucurestiului. Ne straduim sa aducem institutii financiare in Centrul Vechi, precum Fondul National de Garantare. Vom continua cu eforturile noastre. Nu ne lasam, simtim ca este greu, intampinam unele dificultati, dar mergem inainte”, a mentionat Isarescu.
Guvernatorul BNR a amintit despre abandonarea timp de 3 ani a lucrarilor in imediata apropiere a sediului BNR: “Ce am patit cu aceasta decopertare de pe Lipscani, cand s-a scos la iveala frumosul zid al fostului han Serban Voda! Nu va spun ca ajunsesera pana la tezaurul nostru cu sapaturile. Ne-au tinut cu groapa asa trei ani de zile”. Pe de alta parte, Isarescu a precizat ca “am refacut trei palate pana acum, de mare valoare: palatul proiectat de cei doi arhitecti francezi care au realizat si Ateneul Roman, palatul cel nou al BNR si palatul proiectat de arhitectul Cantacuzino”. “Toate, spun eu, sunt bijuterii ale Bucurestiului si ale Romaniei moderne”, a precizat Isarescu.
O istorie de 14 ani
Restaurarea Centrului vechi al orasului si introducerea zonei pietonale in acest perimetru este un proiect indraznet al administratiei bucurestene, lansat acum 14 ani. Primul pas a fost facut de primarul general Viorel Lis, in 1997, prin proiectul \”Un Bucuresti Frumos\”, derulat prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), in parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti si Guvernul Romaniei, cu un buget de 6,5 milioane de euro. Inca de pe atunci, Mugur Isarescu a anuntat ca doreste sedii de banci in toate cladirile importante din Centrul Istoric.
Cel care a venit cu proiectul refacerii totale a infrastructurii stradale (inlocuirea completa a retelelor edilitare “putrezite” – de gaz, termoficare, de apa si canalizare etc.) din Centrul Istoric a fost Traian Basescu, primar general din anul 2000. El a obtinut finantare externa pentru aceste operatiuni, dar nu a reusit sa le puna in practica, din cauza conflictului politic cu consilierii generali. Impreuna cu Isarescu, a promis acelasi lucru: reinvierea centrului financiar al Bucurestilor in orasul vechi.
Cel care a reusit sa inceapa lucrarile a fost Adriean Videanu, in septembrie 2006, avand la dispozitie creditul de 9,5 milioane de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. “Municipalitatea are acum resursele necesare inceperii lucrarilor, si nu ne putem permite sa asteptam prea mult. Banca Nationala este alaturi de noi, fiind interesata, la randu-i, de refacerea fostului centru financiar-bancar al Bucurestilor\”, declara, in urma cu 5 ani, fostul edil.
Lucrarile de reabilitare au fost proiectate pentru o zona-pilot ce cuprinde 16 strazi, din care astazi, dupa 5 ani, inca mai sunt in lucru doua dintre ele. Lucrurile se misca greu, avand in vedere zona plina de vestigii istorice care, descoperite la fiecare pas, trebuie descarcate de sarcina arheologica – operatiune extreme de anevoioasa, dar ar fi ilegal daca nu s-ar face.
Actualul primar general a reusit sa repare strazile din jurul sediului Bancii Nationale. \”Am discutat cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care isi doreste ca macar zona din jurul Bancii sa fie igienizata – pentru ca, de-a lungul timpului, l-au pacalit toti primarii. Guvernatorul este gata sa sprijine si din punct de vedere financiar lucrarile din zona BNR. Desigur, nu e vorba de sume prea mari\”, spunea Sorin Oprescu la inceputul anului 2009, si a facut posibil acest lucru un an mai tarziu.
Terase in lant
Dupa schimbarea firmei constructoare, Sorin Oprescu a refacut pana acum 8 strazi, iar ultimele doua, ce ar fi trebuit date gata in septembrie, vor fi finalizate in primavara. Contractele de executie cuprind refacerea infrastructurii – cu inlocuirea intregii retele edilitare, pavarea strazilor, iluminatul public si montarea mobilier urban pastrand aspectul istoric.
Daca Mugur Isarescu si-a dorit sedii de banci in Centrul Istoric, lucrurile au luat alta intorsatura: zona s-a transformat in punct de atractie unic pentru bucuresteni si straini. Iar aceasta datorita traficului exclusiv pietonal si a concertelor si evenimentelor culturale organizate de nenumaratele cluburi si terase aparute aproape instantaneu dupa refacerea strazilor. Dar si acesta este un inceput de inviere a Lipscanilor.
