Mai mulți angajați ai CNADNR au format un grup de inițiativă pentru reformarea acestei companii de stat, dar au pornit cu stângul: în rândul lor se află Mihai Bașulescu, fost director general și semnatarul contractului cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania.
Ceilalți reformatori de frunte care au strâns semnături de la angajații companiei sunt Alin Goga, jurist, și Florin Dascălu, director de întreținere a infrastructurii, primii care au dezvăluit dezastrul de pe Lotul 3 al Autostrăzii Orăștie – Sibiu, în iulie-august 2015, și au determinat demiterea lui Narcis Neaga de la șefia companiei.
Într-o conferință de presă, ei s-au declarat revoltați de faptul că actuala conducere a CNADNR îl menține într-o funcție de conducere pe Neaga – care i-a suspendat din funcție înainte de a fi el demis. „Narcis Neaga (…) semnează în continuare ca director al Direcției Concesiuni și încasează un salariu fabulos de peste 20.000 de lei pe lună”, au declarat cei doi, precizând că, deși DNA i-a interzis, Neaga s-ar întâlni, având acceptul actualului director general al companiei, Cătălin Homor, cu alte persoane implicate în dosarul autostrăzii „plutitoare”.
Totodată, ei susțin că, din 49 de șefi de secții de drumuri naționale, doar 29 au terminat o facultate de Drumuri și Poduri, iar din cei 56 de juriști, numai o mică parte apără compania în instanțe în disputele în valoare de 2 miliarde de lei cu constructorii, în care nu s-a făcut nicio apărare a companiei, iar dosarele sunt pasate între diferite persoane responsabile. O altă nemulțumire privește modul de plată a sporurilor de 75%.
Reacții prompte
Conducerea CNADNR a respins „acest atac mincinos menit să decredibilizeze compania”, anunțând că este „în plin proces de reorganizare”. Într-un comunicat de presă, actualul director general, Cătălin Homor, a răspuns punct cu punct acuzelor.
În privința situaţiei lui Narcis Neaga, au fost invocate prevederile dispuse de DNA în controlul judiciar: „Să se prezinte la secția 3 de Poliție ori de câte ori e chemat; să anunțe cu privire la o eventuală schimbare a locuinței; să nu părăsească teritoriul României decât cu acordul procurorului competent; să nu comunice cu celelalte persoane din dosar fără a se menționa numele acestora. Menționăm că, potrivit articolului 215 din Codul de Procedură Penală, procurorul avea dreptul să impună și alte obligații suplimentare, cum ar fi interdicția de a exercita profesia, care ar împiedica executarea contractului de muncă. Această interdicție nu a fost stabilită. Ne manifestăm surprinderea din cauza faptului că toți semnatarii au fost/sunt cercetați în diferite dosare penale și au beneficiat de acelaşi drept de a veni la serviciu pe funcții de conducere. Reamintim că, prin Decizia nr. 279/2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 52, alin. 1, lit b) Teza I, din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, în sensul că angajatorul nu mai poate suspenda contractul individual de muncă, ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului. Menționăm că toate acuzele date publicității referitoare la «protejarea, fraternizarea cu domnul Narcis Neaga» sunt complet mincinoase. Compania nu face decât să respecte prevederile legale menționate mai sus”.
Referitor la infrastructura rutieră, directorul Cătălin Homor a precizat că „…avem un Master Plan General pentru Transport”, care „va fi aprobat prin lege în Parlament” iar „prevederile lui se transformă pentru noi, CNADNR, în obiective şi proiecte de lucru principale”. Trebuie amintit, însă, că Master Planul a primit ok-ul Comisiei Europene în iulie 2015, dar de atunci nu a fost trimis în Parlament pentru aprobarea sa prin lege. Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a anunțat, în februarie, că acest lucru se va întâmpla în luna aprilie. Micile rectificări s-au rezumat strict la anii de începere și de finalizare a proiectelor – care, dată fiind amânarea cu un an a aprobării Master Planului de către Legislativ, trebuiau actualizați. O întârziere atât de mare, însă, nu este justificată de astfel de corecturi.
„Claim”-uri de 450 de milioane de euro
Reformatorii au acuzat că „azi avem «claim»-uri de 2 miliarde de lei (circa 450 de milioane de euro”, dar CNADNR a precizat că „acestea pot fi traduse sub forma unor solicitări bănești sau extensii de timp din partea constructorilor, revendicări ce sunt verificate de către consultantul companiei și, în cazul în care nu sunt aprobate/agreate, vor fi parcurse doar la inițiativa constructorului în următoarele etape de judecată”. La solicitarea unor măsuri „de transparență și de disciplinare a companiei”, CNADNR a răspuns, printre altele, că „…arhiva digitală este în curs de implementare (…) dar va fi un proces de lungă durată, având în vedere volumul arhivei la nivelul CNADNR SA”.
Cu privire la sumele plătite de către Companie către GEI Palat, CNADNR a negat că plătește anual chirie de 12 milioane de lei, precizând că suma este de aproximativ 1,7 milioane lei. CNADNR a precizat și că „în prezent nu mai sunt preluate drumuri județene”, menționând că „cele mai multe au fost preluate în perioada 2003-2004, perioadă în care director general la CNADNR SA a fost chiar unul dintre semnatari” – referindu-se clar la Mihai Bașulescu.
„Șoferi puțini”
„Avem un parc de maşini uriaş la CNADNR, o mulţime de şoferi (325 faţă de doar 189 ingineri de drumuri) care stau în curtea regionalelor sau pe lângă minister, făcându-şi treburile personale şi pe ale directorilor pe care îi deservesc (piaţă, plăţi, transportul copiilor etc), totul pe carburantul companiei, majoritatea folosind maşinile în interes personal şi după terminarea programului (maşinile rămân la şoferi sau directori pentru drumuri în interes personal)”.
Iată răspunsul CNADNR: „Față de un total de 1.084 vehicule, constând în autoturisme, mașini și utilaje, deținute de companie, la care se adaugă încă 256 de autoutilitare, operate de personalul propriu al CNADNR în sistem de leasing operațional, numărul de șoferi este total insuficient, parte din aceștia în perioadele de criză fiind utilizați pe mai multe tipuri de utilaje de intervenție. Specificul activităţii CNADNR SA determină nevoia de deplasare”.
La solicitarea de „angajări/promovări pe bază de concurs”, conducerea companiei a răspuns că acestea „au loc în baza unor principii legale și procedurale bine reglementate” și că respectarea lor „este mult mai importantă decât locul desfăşurării concursului de angajare”.
16,5 miioane euro pentru rovinieta electronică
La acuzele că s-au cheltuit 100 de milioane pentru implementarea rovinietei electronice, CNADNR a răspuns: „În anul 2010 a fost semnat contractul de servicii «Sistem Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei» (…) în valoare de 35.960.605,27 lei, fără TVA, reprezentând 8.363.904,01 euro, fără TVA. În anul 2012 a fost semnat contractul de servicii «Extindere SIEGMCR», în valoare de 36.077.202,03 lei, fără TVA, reprezentând 8.107.236 euro, fără TVA. Concluzie: Total valoare contractată: 72.037.807,03 lei, fără TVA, ceea ce înseamnă aproximativ 16.471.140,42 euro, fără TVA. (…) La sfârșitul anului 2015, nivelul încasărilor a fost cu 50% mai mare decât cel din 2009, anterior implementării sistemului SIEGMCR, respectiv 935 miioane lei, față de 635 milioane lei în 2009”.
Totodată, CNADNR a negat că au fost pierdute 3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile pentru infrastructură, „întrucât valoarea totală (…) a fost de maxim 2.234.126.620 euro, iar în jur de 70% din această sumă a fost considerată eligibilă, rambursată Statului Român de către Comisia Europeană”. De asemenea, pe Studiile de Fezabilitate (SF) nu s-au cheltuit 53 de milioane euro, ci „au fost semnate contracte de maxim 13.146.380 euro (…) din care 6.461.179,76 euro reprezintă SF-ul pentru Autostrada Sibiu – Pitești”.
„În concluzie, se poate constata cu ușurintă că majoritatea aspectelor sesizate nu corespunde realității, solicitările și propunerile grupului fiind menite să inducă în eroare opinia publică. Totodată, este necesar a fi menționat că semnatarii au ocupat și ocupă funcții de conducere, având responsabilități ce ar trebui asumate, pentru orice funcție exercitată în diverse perioade”, conchide șeful CNADNR.
Magda SEVERIN
magda.severin@ziuacargo.ro
