DOCUMENT. Baronii incompatibili, salvaţi prin lege de Camera Deputaţilor

Pe fondul scandalului Bercea Mondial – Mircea Băsescu, legile incomode trec fluierând prin Parlament. Camera Deputatilor – for decizional – a votat astăzi, în plen, un proiect de modificare a Legii 51/2006, care ii scoate din incompatibilitate pe baronii locali – primarii şi sefii consiliilor judetene – ce deţin simultan funcţia de membru în CA sau AGA ale companiilor locale de utilităţi de la nivel local.

În acest fel, câteva sute de aleşi locali (peste 100 până în august anul trecut, inclusiv Klaus Iohannisalţi 6 în noiembrie, încă 61 în decembrie, plus viceprimarul Constanţei şi vicepreşedintele CJ, şi un lot de 21 anul acesta -, care au decizii de incompatibilitate pe această temă emise de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi se judecă în instanţă scapă de dosarele incomode, care i-ar fi incriminat.

Dacă n-ar fi fost aşa şi ar fi avut câştig de cauză în justiţie nu ar mai fi fost nevoie de această nouă lege. PSD a lansat public ideea că mii de aleşi se află în această situaţie şi riscă spă-şi piardă funcţiile.

Pe de altă parte, munca inspectorilor de integritate în instrumentarea sutelor de cauze amintite mai sus a devenit, dintr-o dată, inutilă şi plătită degeaba până acum din bani publici. Toţi cei găsiţi incompatibili şi care riscau pedepse chiar cu închisoarea vor scăpa acum printr-o simplă trăsătură de condei.

Precedentul Andronescu 

La fel a scăpat şi Ecaterina Andronescu de incompatibilitate, prin modificarea Legii Educaţiei Naţionale, în 21 decembrie 2012, printr-o Ordonanţă de urgenţă, imediat după câştigarea de către USL a alegerilor parlamentare.

Votul deputaţilor a fost astăzi covârşitor pentru adoptarea noii legi: 215 de voturi „pentru”, 36 „impotrivă” şi 62 de abţineri.

Au votat “pentru” deputaţii PSD, PPDD, UDMR, PC şi ai minorităţilor naţionale.

Deputaţii PDL şi neafiliaţii au votat împotrivă.

Dintre deputaţii PNL, care îl au la încălzire pentru prezidenţiale pe Klaus Iohannis, declarat incompatibil de ANI şi aflat în aşteptarea unei decizii definitive în justiţie, 60 s-au abtinut de la vot şi 13 au votat „pentru”.

Iniţiativa legislativă a fost înaintată anul trecut de 6 PSD-işti şi prevede modificarea sintagmei “Consiliul director” cu “Consiliul de Administraţie”, iar la Art 10, alin. (3) şi (8) se modifică şi completează astfel:

  • “Primarii comunelor, oraselor, municipiilor precum si presedintii Consiliilor Judetene sunt reprezentantii de drept ai unitatilor administrativ – teritoriale in adunarea generala (AGA) a asociatiilor respective; primarii si presedintii Consiliilor Judetene isi pot delega calitatea de reprezentant in adunarea generala a asociatiei prin dispozitie, orice alte dispozitii contrare in materie se abroga”.
  • “Consiliul de administratie (CA) exercita conducerea executiva a asociatiei de dezvoltare intercomunitara si este format din cel putin 5 membri alesi din cadrul membrilor adunarii generale a asociatiilor”.

Cu alte cuvinte, noile prevederi îi consfinţesc pe primarii şi preşedinţii de CJ membri de drept în AGA – conducerea aşa-numitelor asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

Potrivit Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, asociatiile de dezvoltare intracomunitara sunt  “structurile de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat, infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice”.

Însă Legea 161/2003 a introdus o serie de incompatibilităţi cu privire la conducerea serviciilor de utilitati publice, la capitolul aleşi locali:

d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al CA ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national sau local, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice.

Practic, această incompatibilitate a fost eliminată şi, mai mult, noua lege arată că “orice dispoziţie contrara se abrogă”.

Daţi click pentru a vizualiza Raportul Comisiei pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, semnat de Iulian Iancu.

Şeful ANI: O nouă “marţea neagră”

Horia Georgescu, şeful ANI, reclamă că instituţia pe care o conduce nu a fost consultată de Parlament în demersul de modificare legislativă.

“Este o nouă acţiune de tipul „marţea neagră”. Sunt afectate foarte multe procese aflate pe rolul instanţelor, multe trecute de prima instanţă şi câştigate de ANI, acum ajunse la ÎCCJ, iar în iulie am fi avut o primă sentinţă definitivă, care ar fi creat jurisprudenţa”, a declarat el, într-o intervenţie telefocnică la B1Tv.

Georgescu a amintit că în urma altor modificări legislative – cum este cea a Legii Educaţiei Naţionale, prin care Ecaterina Andronescu a scăpat de incompatibilitatea pe vremea când era şi rector, şi senator – a determinat instanţele să dea câştig de cauză celor inculpaţi şi nu ANI.

“Chiar dacă legea nu este retroactivă, judecătorii s-au uitat cu clemenţă şi au respins reportul ANI de incompatibilitate. Noi nu am fost consultaţi, proiectul legislativ nu ne-a fost înaintat pentru un punct de vedere. În cel mai recent Raport MCV  – important în perspectiva aderării la Spaţiul Schengen – se menţionează în mod expres ca legile să beneficieze de stabilitate şi ireversibilitate. Or, constatăm că se întâmplă exact invers în acest caz”, a mai spus Horia Georgescu.

“Dacă nu este contestată la CCR, noi vom face astfel încât această lege să fie retrimisă Parlamentului la reexaminare. Desigur, ultimul cuvânt îl va avea Preşedintele României”, a conchis şeful ANI.

Iată şi comunicatul ANI:

“Prin amendamentele admise, ca urmare a Raportului întocmit de Comisia pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor, se propune modificarea alineatului (8) al articolului 10 din Legea nr. 51/2006, după cum urmează:

– prin derogare de la prevederile art. 37 şi art. 92 din Legea nr.215/2001, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI – n.r.) cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotarâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele si pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedintii consiliilor judeţene care sunt reprezentanţii ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generala a asociaţiei, prin dispoziţie.

– Potrivit art. 37 din Legea nr. 215/2001, “persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitara şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la ultimele alegeri locale”, respectându-se astfel “normele imperative ce reglementează incompatibilităţile” prin Legea nr. 161/2003 privind asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

– Art.92 din Legea nr. 215/2001 prevede că “persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii, respectând configuraţia politică rezultată după alegerile locale”.

Magda SEVERIN

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.