4 ani cu East Roots. 7 muzicieni intr-o sfera

Ce face o trupa de tineri muzicieni cand pleaca in turneu? Inchiriaza transport. Sunt 7, cu sunetistul 8, iar instrumentele sunt voluminoase. Pana anul trecut nu si-au permis sofer. Inchiriau doar masina, iar doi dintre ei conduceau cu randul. Din martie, East Roots intra in cel de-al 5-lea an al existentei sale. Cu experienta in genuri muzicale foarte diferite, de la jazz si muzica clasica la dub si rock, cei 7 au creat un mozaic muzical: imbina reggae, ska, drum & bass, dub si dancehall cu pasaje de sitar si nai. Despre modul cum au evoluat in toti acesti ani, dar si despre experientele lor pe 4 roti, am dialogat cu Mihai Para, unul dintre membrii fondatori.

Ziua Cargo: Cand ati apelat prima data la o firma de transport?

Mihai Para: Cand am inceput turneele prin tara si in Republica Moldova, in primavara lui 2011. Am inchiriat prima data o dubita Renault Trafic, fara sofer. Apoi am experimentat Mercedes Vito, un Volkswagen T5 si un Opel Vivaro, dar cel mai avantajos ni s-a parut Renault-ul: cel mai bun consum, comod, spatios.

Cine conducea?

Am condus eu noaptea si Adelin ziua. GPS aveam pe telefon, dar ne-am ratacit de multe ori. Am condus chiar si peste hotare, fara vreun incident. Ne-a oprit odata Politia, la Chisinau, sa ne intrebe daca avem sampanie. Cum nu detineam acest „pasaport“, le-am dat 10 euro sa-si cumpere. La Chisinau am cantat la un festival. Atunci am plecat cu un MCV inchiriat de la o firma de transporturi. Ne-am inghesuit cu scule cu tot. Eu am stat cel mai comod, pentru ca eram la volan. Niciodata nu am intarziat, ne-am incadrat in timp, desi nu eram soferi profesionisti. Inainte de festivalul de la Chisinau, spre exemplu, au fost Zilele Severinului, unde am cantat joi seara, la miezul noptii am plecat spre Vama Veche, unde am ajuns in jurul orei 10, iar la 11:00 aveam soundcheck-ul. La 9 seara am cantat la Festivalul 1 Mai Mare. La Severin am avut cel mai mare public: 15.000 de persoane. Asta ne-a dat incredere. E bine sa incepi anul in forta, iar noi am avut demaraj bun.

Ne-am permis sofer abia dupa albumul de debut

Abia din 2012 ne-am permis sofer. Era dupa iarna 2011-2012, cand am intrat pentru doua luni in studio si am inregistrat primul nostru album: „From The East To The West“. Am mers la unul dintre cele mai bune studiouri din Bucuresti: ITP Record. Platisem pentru doar 15 zile, dar proprietarul – Horia, inginer de sunet – a inteles ca avem nevoie de mai mult timp si ne-a lasat cheile de la studio cat vrem noi. Asta ne-a ajutat enorm, pentru ca nu am fost presati de timp – dar nici nu am tras de el, ca aveam lansarea albumului in martie 2012. Dupa lansare am pornit in turneul de promovare a albumului, care a durat tot anul. Acum aveam nevoie de sofer; crescuse numarul concertelor, aveam cate 4, unul dupa altul. Asa am ajuns sa inchiriem un Ford Transit, pe care l-am folosit tot anul 2012. Este mai lung decat un microbuz cu 8+1 persoane si plateam 50 de euro pe zi, plus motorina. Soferul, Bogdan, lucrase la Castel Film: ani intregi a transportat echipe de filmare, asa ca se incadra in timp si ne ducea fix la destinatie, plus ca stia exact ce avem nevoie.

Dubita-dormitor

Cum de multe ori noaptea, dupa concert, dormeam in masina pana la urmatoarea destinatie, ne-a incropit fiecaruia cate un pat. Noi suntem 8 cu sunetistul. In masina sunt 3 banchete, iar in spatele lor depozitam instrumentele. Deasupra lor, soferul ne-a amenajat doua paturi suprapuse, cel de jos dublu, asa ca fiecare si-a avut patul lui. Laur si-a agatat hamacul. Dar, de obicei, grupam concertele sa fie in aceeasi zona. Asa am avut la Chisinau, Suceava, Galati, Bacau, apoi Sibiu, Brasov, Targu Mures etc. Nu avem timp sa vedem si orasele, dar ne-am facut fani in fiecare dintre ele. Clujul este preferatul nostru.

Primul videoclip

Dupa albumul de debut am filmat primul nostru videoclip, in zona Valea Doftanei-Campina. A fost realizat cu ajutorul prietenilor: unul ne-a pus la dispozitie casa si dealul, fetele de la UMBRA Studio au facut filmarile si montajul. Lansarea clipului a avut loc in septembrie, cu promovarea aferenta. Asa am incheiat anul: cu peste 30 de concerte – pana aproape de Craciun -, un album inregistrat si un videoclip. In rest, avem program de la 6 seara si repetam la sala minim 3 zile pe saptamana. Acolo si compunem.

Cum compuneti?

Suntem toti incapatanati, dar asta ne-a ajutat foarte mult sa cream stilul. Fiecare a vrut sa-si pastreze partea lui, si din acest motiv fiecare instrumentist isi are felia lui din piesa. Suntem 7 parti care formam un intreg; de la conceptul asta am pornit inca de la inceput cu Laur. Toata lumea are drepturi egale.

De unde „East Roots?“

Cand a venit Bogdan – avea o punga cu pufuleti in mana -, l-am intrebat: „De ce ai venit aici?“ (reintors din Elvetia, n.r.). „Am venit sa cant si sa-mi gasesc radacinile“. De aici numele trupei. Eu cantam cu Laur din 2003 si am trecut prin mai multe trupe. In 2008, august, am pus la cale impreuna acest proiect, pe plaja la Sf. Gheorghe. Pe atunci cantam rock si am zis sa incepem cu reggae, ska. In octombrie a venit Cristi cu chitara, in ianuarie 2009, Mihai cu clapele. Toti au venit prin coincidenta. „Baietii cauta chitarist“, se lansa chemarea. Au venit mai multi, dar l-am ales pe Mihai. Terminase de 1 an conservatorul, iar prima impresie a fost ca era de-al nostru. Nu era fitos. Cautam oameni sa fie intr-o sfera. Cantam instrumental, dar scriam si versuri. Intr-un cuvant, aveam nevoie de voce. Patru luni am testat o multime de vocali. Bogdan tocmai venise din Elvetia, prin martie-aprilie 2009. Intr-o zi, in troleu, un prieten de-al nostru l-a vazut cu dreaduri, s-a dus glont la el si l-a intrebat: „Bai, tu canti?“. „Da“. „Hai ca e o trupa care cauta voce!“. A venit la sala de repetitii, a luat microfonul si a inceput sa cante. Direct. A fost conexiunea perfecta, din prima. De atunci a ramas cu noi. Cantand foarte bine in engleza si franceza, nu se simte accentul romanesc. In plus, mai experimentase in Elvetia, fusese MC. El scrie versuri tot timpul, pe care le combina in functie de masura folosita de instrumente.

Tobele de la Severin

La scurt timp a aparut Adelin cu percutia. Il stiam de la Turnu Severin, am fost colegi de liceu, la Arte. Eu aveam un atelier la teatru, iar intr-o zi m-am pomenit cu el: „Ba, ma scoate mama afara cu tobele din casa, pot sa le aduc la tine?“. „Bine, hai!“. Concesia s-a transformat in pasiune. Printre desene si modelaj am inceput sa ma joc cu betele. Bine, foloseam pensulele, ca n-aveam de unde sa cumpar bete in Severin. In 2002 am luat la facultate si am venit in Bucuresti. Peste 2 ani l-am cunoscut pe Laur. In Jack, fostul bar, ne lasau sa repetam pana pe la 3-4 ziua, inainte de a veni lumea. Am stat acolo pana in 2005. Apoi am schimbat vreo 5 sali de repetitii in 2 ani. Primele piese le-am finalizat in vara lui 2009, cand am inceput si concertele.

2010: Locul III la Stufstock

Anul in care ne-am sedimentat a fost 2010. Am inceput sa umblam prin tara, publicul sa ne cunoasca. Am avut 30 de concerte, ceea ce pentru o trupa tanara era mult. La Stufstock a fost primul festival in care am cantat pe o scena mare, cu 60 de trupe. Am luat locul III. Nu ne asteptam, pentru ca noi eram singura trupa de alt gen muzical decat rock, iar juriul era specializat pe rock.

Si cum ati fost admisi la un festival rock?

Am trimis un CD demo si ne-au selectat. S-a facut un concert live, apoi semifinala, unde au ramas 12 trupe, iar finala a fost in Vama, in 19-20 august, cu 2 zile inainte de festival. Lui Alex Revenco, aflat in juriu, i-a placut de noi si ne-a sustinut, desi nu eram trupa rock. Nu il cunosteam, dar, in timp, am constatat ca s-a interesat de evolutia noastra. Dupa Festivalul Stufstock a venit si contractul cu Capricorn Production, pana la finalul lui 2012 ei fiind si managerii nostri. A urmat primul nostru turneu, chiar in toamna lui 2010. Am inceput sa castigam bani la concerte, 300 – 400 de euro. Deja in 2011, cand se fixau concertele, ne sunau organizatorii. L-am cooptat si pe Sorin, trompetistul, si am avut formula completa. Anul 2012 a fost cu cea mai mare promovare, in mass-media, la tv. Acum incepem 2013 cu doua turnee: unul de primavara – cu primul concert „East Roots – One Love@B52 – 14 februarie“ si o deplasare in Ucraina, in martie – si unul de toamna.

Magda SEVERIN

magda.severin@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.