Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI) are proiecte de investitii pentru care a primit 5,573 miliarde de euro din fonduri europene prin Programul Operational Transporturi, din care va realiza 289 km de autostrada si 11 centuri ocolitoare, va moderniza 166 km de cale ferata si 21 de gari si va reabilita infrastructura navala si aeriana.
La acesti bani se adauga 72% din bugetul MTI, reprezentand cofinantarea proiectelor, astfel ca suma totala va atinge 8,3 miliarde de euro. Ministrul Anca Boagiu sustine ca principala sa preocupare a fost si este sa utilizeze cat mai multi bani din fondurile europene si, totodata, sa asigure din bugetul institutiei pe care o conduce cofinantarea corespunzatoare investitiilor.
Asa se face ca infrastructura rutiera, feroviara, aeriana si cea navala vor „inghiti“ anul acesta cam trei sferturi din bugetul Ministerului Transporturilor, aprobat in suma de 11,5 miliarde de lei. Rata de absorbtie a fondurilor UE era de numai 1,7% in septembrie 2010, iar cea care a urnit lucrurile a fost Anca Boagiu, dupa mai mul te run de de negocieri cu Comisia Europeana, purtate imediat dupa ce a venit la conducerea Ministerului Transporturilor.
„Sunt bani neram bur sabili si este pacat sa cheltuiesti banii bugetului statului in investitii, cata vreme poti sa cofinantezi si sa construiesti pe sume le care ti-au fost alocate pentru dezvoltare. Conform estimarilor, cele 5,573 miliarde de euro din proiectele lansate la sfarsitul lui 2010 si pe care le vom lansa in 2011 acopera intreaga finantare pe care Comisia Europeana ne-o acorda. Fac mentiunea ca in acest total nu am inclus tronsoanele in executie, care sunt finantate din alte surse decat POS-T“, a precizat Boagiu.
2,5 miliarde euro pentru 288 km de autostrada
Programul de autostrazi insumeaza 288,8 km din totalul finantarilor si are alocata suma de 2,5 miliarde de euro, iar licitatiile pentru desemnarea constructorului au fost lansate la finele anului trecut.
„In februarie-martie vom avea si contractele semnate, astfel incat sa incepem o constructie masiva de autostrazi. (…) Finanta rea executarii lucrarilor la tronsonul Lugoj – Deva a inceput in acest exercitiu financiar si se va incheia, probabil, in 2015. Termenul de finalizare pentru celelalte tronsoane este anul 2013“, a precizat ministrul Boagiu.
Iata despre ce tronsoane de autostrada este vorba:
• Nadlac-Arad, cu o lungime totala de 38,8 km si o valoare de 234 de milioane de euro
• Timisoara – Lugoj, de 35,6 km, in valoare de 217 milioane de euro
• Lugoj – Deva, de 29,5 km si o valoare de 1 miliard de euro
• Deva-Orastie, finantat din fonduri ISPA, cu o lungime de 32,8 km si o valoare de 365 milioane de euro
• Orastie – Sibiu, de 83 de km, cu o valoare totala de 693 milioane de euro.
Romania are, in prezent, 314 km de autostrada: Campia Turzii-Gilau (52 km), Bucuresti-Pitesti (111 km) si Bucuresti-Cernavoda (151 km). In constructie sunt 243 km, cu termen de finalizare 2011 si 2012, in valoare totala de 2,5 miliarde euro.
Tronsonul Cernavoda – Constanta, din vara in circulatie
Referitor la sectorul de autostrada Cernavoda – Constanta, Anca Boagiu a anuntat ca din aceasta vara va fi dat in folosinta, desi nu va fi terminat in totalitate. In timpul vizitei la Constanta de la sfarsitul lunii ianuarie, Liviu Costache, directorul general al CNADNR, a declarat, dupa intalnirea cu prefectul Claudiu Palaz, ca problemele legate de unele exproprieri vor fi solutionate, astfel incat sa se poata circula pana la debutul sezonului estival. Si el a precizat ca acest tronson nu va fi gata.
„A se termina o autostrada este un lucru, a se pune in circulatie este o diferenta. A termina in seamna sa aiba absolut tot: parapeti, portale, santuri, conexiuni cu drumuri laterale, semnalizare digitala, benzinarii, parcari. Punerea in circulatie inseamna sa-l dau in circulatie masinilor, cu anumite restrictii, sa zicem. Angajamentul nostru este sa se circule spre Constanta pe Autostrada A2 in vara lui 2011, inclusiv varianta de ocolire a municipiului Constanta. Autostrada se va finaliza cand ne-am luat angajamentul. La ora asta se fac toate cele necesare sa ne incadram“, a precizat Costache.
Cele mai avansate tronsoane ale acestei autostrazi sunt Medgidia-Constanta si varianta de ocolire a municipiului Constanta. Prefectul Claudiu Palaz a amintit de problema exproprierii unora dintre parcelele de pe traseul autostrazii, dar a sustinut ca lucrurile se vor rezolva „in urmatoarele saptamani“.
Discutiile intre reprezentantii CNADNR si cei ai Prefecturii – la care au participat si cei ai firmelor implicate in construirea tronsonului de autostrada Cernavoda – Constanta si a variantei ocolitoare a municipiului Constanta – au avut loc in baza protocolului de colaborare semnat de ministrul Anca Boagiu cu cei 42 de prefecti din tara. Protocolul prevede ca prefecturile sa sustina demersurile MTI si ale companiilor din subordine, in vederea accelerarii procedurilor de transfer si de expropriere pentru cauza de utilitate publica.
539 milioane euro pentru 11 centuri ocolitoare
Variantele ocolitoare finantate prin POS-T au o lungime totala de 138,7 km si vor costa 539 de milioane de euro. Este vorba despre 11 sosele de centura, menite sa descongestioneze traficul din marile orase, conform politicii europene.
Proiectele sunt lansate deja si urmeaza sa fie evaluate de CE. Iata unde vor fi construite viitoarele centuri: la Sacuieni, Carei, Targu-Mures, Craiova Sud, Brasov, Alexandria, Caracal, Mihailesti, Bacau, legaturile centurii Bucurestiului cu autostrada, precum si tronsonul II Tecuci.
„Prioritizarea lor se face in functie de volumul de trafic, de descarcarea acestuia pe drumurile nationale sau autostrazi si de dezvoltarea economica la nivelul regiunilor“, a anuntat Anca Boagiu.
Ministrul Transporturilor a reusit sa obtina bani europeni pentru conectarea soselei ocolitoare a Bucurestiului cu A1 si A2 – asa-numitele „capete de centura“. „Este vorba despre circa 20 de km cu profil de autostrada, in valoare de 120 de milioane de euro“, a precizat ea, dupa negocierea la Bruxelles a introducerii in Programul operational a capetelor de centura.
La inaugurarea celor 20 de km din centura Capitalei, in decembrie, premierul Emil Boc a anuntat ca prioritara aceasta operatiune. „Sunt direct interesat ca in 2011 si 2012 sa finalizam capetele de centura care fac legatura cu A1 si cu A2. Adica, atunci cand vii de la Pitesti, sa intri pe centura Bucurestiului pentru a ajunge pe A2 spre Constanta, fara sa mai fii nevoit sa treci prin aglomerarile care astazi inca sunt, din nefericire, curente“, a spus el.
Primele 9 contracte din 2011, deja parafate
CNADNR a incheiat, la 31 ianuarie, primele 9 contracte din acest an pentru reabilitarea drumurilor nationale si construirea de sosele de centura. Suma pusa la bataie este de circa un miliard de lei, fara TVA, pentru aproape 400 de km de drum.
Trei contracte vizeaza executia lucrarilor de reabilitare a DN6, intre Alexandria si Craiova, durata fiecaruia fiind de 24 de luni, cu 24 de luni garantie. Lotul 1 are o lungime 42,245 km, de la km 90 +190 pana la km 132 + 435, si a fost castigat prin licitatie deschisa de SC Saphir Structures 1991. Valoarea contractului este de 140.651.991,76 lei, din care 96.965.229,29 lei constituie cofinantare (69,25%) nerambursabila din partea Comisiei Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala.
Lotul 2 are 52,8 km, de la km 132 + 435 pana la km 185 + 230 si a fost adjudecat de asocierea Romstrade – Ezentis – Euroconstruct Trading 98 Srl. Valoarea contractului este de 119.361.550,88 lei, din care 82.221.598,98 lei constituie cofinantarea nerambur sabila a CE.
Lotul 3 are 36,952 km, de la km 185 + 230 la km 222 + 182. Firma castigatoare este Secol SPA – Secol Romania Srl, iar valoarea contractului este de 136.567.609,44 lei, fara TVA, din care 94.136.794,54 lei sunt bani alocati de CE.
Alte trei contracte vizeaza reabilitarea DN24, de la limita de judet dintre Galati si Vaslui pana la Crasna, si DN 24B, intre Crasna si Albita. Contractele au fost castigate de SC Spedition UMB SRL si sunt si ele cofinantate (69,25%) de Comisia Europeana. Lucrarile includ construirea a 9 poduri noi, reabilitarea altor 16, plus reabilitarea a 155 de podete si un pasaj. Durata de executie a fiecarui tronson este de 24 de luni, la care se adauga 24 de luni perioada de garantie.
Lotul 1 din DN24 are 39 km: intre km 51 si km 90, iar valoarea contractului este de 74.610.643,39 lei, din care 51.231.595,54 lei finantare nerambursabila a CE.
Lotul 2 are 37 km: DN24, de la km 90 la km 105 + 070 (localitatea Crasna) si DN 24B, intre km 0 si km 22. Valoarea contractului este de 79.197.263,02 lei, din care 54.407.829,64 lei finantare a CE.
Lotul 3 are 25,8 km din DN 24B: de la km 22 pana la km 47 + 881 (vama Albita). Valoarea contractului este de 71.201.235,37 lei, din care 48.870.580,49 lei constituie finantarea nerambursabila a CE.
Contractul de reabilitare a DN15 (Tg Mures-Reghin) si DN15A (Reghin-Saratel), in lungime totala de 71,4 km, a fost semnat cu firma Strabag AG. Portiunea contractata din DN15A se intinde de la km 0 la km 46 + 597, iar cea de pe DN15, de la km 78 + 800 pana la km 103 + 700, costul este de 162.956.675,60 lei, iar finantarea este asigurata de Banca Europeana de Investitii (BEI). Durata contractului este de 24 de luni pentru proiectare si executie, plus 24 de luni garantie.
Strabag AG a castigat si reabilitarea DN14, Sibiu – Medias – Sighisoara, in lungime de 79 km. Primul segment se intinde de la Sibiu la Medias, intre km 3 + 500 si km 51 + 100, iar cel de-al doilea, de la Medias la Sighisoara, intre km 57 + 500 si km 89 + 400. Valoarea con tractului este de 162.857.641,27 lei. Finantarea este asigurata de BEI, durata de proiectare si executie este de 24 de luni, la care se adauga 24 de luni garantie.
Contractul de executie a Centurii Caracal – in lungime de 10,35 km, plus un pod si 14 podete – a fost semnat cu firma Romstrade Srl, iar investitia este cofinantata (69,25%) de Comisia Europeana. Valoarea lucrarilor este de 44.472.173,75 lei, din care 30.360.705,32 lei nerambursabili. „Lucrarea va duce la cresterea vitezei de deplasare de la 25 km/h in acest moment, cand DN6 traverseaza municipiul Caracal, la 100 km/h“, precizeaza CNADNR. Durata de executie este de 24 de luni, la care se adauga 24 de luni garantie.
Peste 2 miliarde de euro la calea ferata si gari
Cat priveste proiectele din transportul feroviar, acestea au alocata suma de 1,88 miliarde de euro pentru modernizarea a 166 km de cale ferata si 227 de milioane de euro pentru modernizarea a 21 de gari.
„Ministerul Transporturilor si Infrastructurii are ca proiect prioritar modernizarea Coridorului IV si va lansa licitatii pentru trei tronsoane, respectiv Curtici Simeria, Simeria-Coslariu si Coslariu-Sighisoara, in lungime totala de 166,3 km de cale ferata, cu o valoare de 1,88 miliarde euro. De asemenea, 21 de gari au alocate 227 de milioane euro pentru modernizarea“, a anuntat Anca Boagiu.
In decembrie au fost lansate licitatiile pentru modernizarea a 16 gari, iar in ianuarie restul de 5.
Infrastructura, prioritate zero
Premierul Emil Boc a anuntat ca infrastructura va reprezenta in 2011 „prioritatea zero“. „Din doua motive: ca resursa importanta de crestere economica a tarii – pentru 2011 avem prognozata de catre FMI si Comisia Europeana o crestere de 1,5 – 2%, si orice investitie din bani europeni in plus poate ajuta cresterea economica – iar, pe de alta parte, pentru ca fara infrastructura si fara dezvoltarea acestei tari nu vom avea locuri de munca. Cei care ne intreaba ce masuri anticriza a luat Guvernul, le dau un raspuns direct si pragmatic: investitii publice in infrastructura. Acestea reprezinta cea mai importanta masura anticriza. Daca nu vom continua aceasta politica pe care am inceput-o, de a orienta mai multe resurse financiare spre infrastructura, Romania nu va iesi din starea in care se afla, adica aceea in care consuma mai mult decat produce“, a precizat el.
Prim-ministrul a declarat ca, prin prioritizarea investitiilor, Guvernul a reusit, in doi ani, sa construiasca 116 km de autostrada si de drumuri in regim de autostrada. „Este vorba despre 54 de km la Autostrada Transilvania, de 20 km la Bucuresti-Chitila-Voluntari si de 14 km la Centura Ploiestiului, de 14 km la Centura Timisoarei si de 14 km la Centura Sibiului. Deci o medie de aproximativ 58 de km de autostrada pe an, in 2009 si in 2010. Aceasta arata ca se poate, daca exista o prioritizare a investitiilor. In plus, am reabilitat si 620 km de drumuri nationale“, a precizat Emil Boc.
Tot la capitolul infrastructura rutiera, trebuie spus ca Ministerul Transporturilor a demarat un proiect finantat de Banca Europeana de Investitii, pentru modernizarea a 943 km de drumuri nationale, in valoare totala de 848,5 milioane de euro. Primele contracte – reabilitarea DN14 Sibiu – Medias – Sighisoara, DN15 Tg Mures – Reghin si DN15A Reghin – Saratel – au fost incheiate deja.
150 milioane euro in aviatie si 200 milioane euro in transportul naval
Proiectele pentru aviatie au alocata o finantare de 150 de milioane de euro, cele pentru transportul intermodal – 33 milioane de euro, iar cele pentru transportul naval – 200 de milioane de euro. In transportul naval, sumele au fost alocate inca de anul trecut, aflandu-se in proces de licitatie finalizarea digului de larg din Portul Constanta.
„Un alt proiect naval – in valoare de 15,8 milioane de euro – este, practic, cel mai complex proiect abordat in Romania in domeniul sistemelor inteligente de transport naval – RoRIS. Mai exista proiectul podului rutier de la km 540 al Canalului Dunare Marea Neagra si lucrarile aferente infrastructurii rutiere si de acces in portul Constanta, in valoare totala de 35,6 milioane de euro“, a precizat Anca Boagiu.
Investitii in infrastructura aeroportuara
In domeniul aviatiei, MTI are in prezent, in afara de proiectele finantate cu 150 milioane de euro, un portofoliu de proiecte privind necesarul de investitii in infrastructura aeroportuara, a caror valoare totala este de circa 424 milioane de euro. in decembrie a avut loc lansarea Strategiei de modernizare si dezvoltare a Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti, moment in care Anca Boagiu a anuntat ca Aeroportul Baneasa va deveni in 2 ani city airport cu trafic preponderent de business, iar cel de la Otopeni, un hub regional.
„In ceea ce priveste modernizarea aeroportului Henri Coanda, strategia prespune investitii de 150 milioane de euro in faza a treia a proiectului, prin care va fi extins fingerul, inclusiv cu implementarea standardelor Schengen. Termenul de finalizare pentru aceste lucrari este luna martie 2011. Un alt obiectiv principal pentru modernizarea aeroportului Henri Coanda este extinderea teminalului Plecari Internationale, viitorul Terminal Plecari Schengen/Non-Schengen, lucrare cu termen de finalizare iulie 2012. Dupa finalizarea fazei a treia de lucrari de modernizare, Aeroportul Henri Coanda va putea asigura un flux de 2.250 de pasageri pe ora, va dispune de 104 ghisee check-in, 32 porti imbarcare. Capacitatea aeroportului Henri Coanda va spori, astfel, la 6 milioane de pasageri pe an“, a precizat ministrul transporturilor.
In ceea ce priveste modernizarea Aeroportului Baneasa – Aurel Vlaicu, strategia prevede transformarea destinatiei aeroportului dintr-una preponderenta pentru cursele de tip „low cost“ intr-una pentru segmentul business.
„Din 2013, noul city-airport Aurel Vlaicu va deservi in general curse mici, in marea majoritate business sau VIP, practicand tarife care sa respecte standardele de calitate impuse. Aeroportul isi va pastra functia civica, de aici urmand sa se efectueze in continuare zborurile-scoala, zborurile ambulanta si cele tehnice. Pana in 2015, vor fi cheltuite 20 de milioane de euro pentru lucrarile de modernizare, iar in 2011 va avea loc procedura de licitatie pentru elaborarea studiului de fezabilitate al proiectului“, a conchis Anca Boagiu.
Magda SEVERIN
