Anul 2017 a fost unul foarte interesant pentru activitatea de logistică. După o creștere spectaculoasă în vânzări, până în 2008, și o cădere la fel de spectaculoasă în perioada crizei, se pare că valul de creștere actual îmbată mediul de afaceri, producând un impact controversat în logistică.
Prima caracteristică a pieței, înregistrată în acest an, a fost disciplinarea cererii de depozite.
Dezvoltatorii imobiliari cu investiții speculative au avut, pe perioada crizei, cel mai mult de suferit în a ocupa spațiile libere sau a găsi înlocuitori pentru clienții aflați în dificultate. Astăzi, dezvoltatorii imobiliari au reprezentat elementul principal de disciplinare a pieței. Spațiile de depozitare nu au mai fost un bun de larg consum, ofertat în sistem push, iar construirea de noi depozite s-a făcut numai pe bază de comandă.
Clienții au învățat (deși în mod dureros) că trebuie să își facă cu mult timp înainte calculele și să aștepte, de la momentul contractului, luni de zile până la finalizare.
Peste schimbarea politicii dezvoltatorilor, s-au suprapus principalele provocări din Resurse Umane ale companiilor – și anume deprofesionalizarea industriei și lipsa de personal. Astfel, proiectele imobiliare au înregistrat mari întârzieri, din cauza lipsei echipelor specializate în construcții, mutările s-au întârziat, din cauza lipsei personalului suplimentar necesar la mutare – ca să nu mai vorbim de personalul suplimentar necesar unui spațiu extins.
Aceste proiecte programate, pentru care s-au făcut analize și calcule cu luni de zile înainte, reprezintă o demonstrație a maturizării pieței și o dezvoltare sustenabilă a proiectelor logistice.
O a doua caracteristică o reprezintă apariția, pentru multe companii, a riscurilor operaționale, datorită creșterii cu două cifre a vânzărilor.
Sunt industrii în care distribuția a luat din nou avânt, cu creșteri procentuale care trag companiile în zona de risc operațional. Dezvoltarea operațiunilor implică investiții și analize care cer timp. Este, deja, o practică obișnuită de a acorda atenție operațiunilor doar atunci când acestea dau rateuri. Pentru punerea lor pe picioare și ajustarea la dimensiunile corecte, este nevoie de investiții și timp pentru implementare.
Ca o observație, atât echipamentele de ridicat și manipulat, cât și sistemele de depozitare au termene de livrare de cel puțin șase săptămâni, și, dacă este nevoie de montaj, se mai adaugă o săptămână, două. Dacă dimensionarea nu este realizată corect (cum sunt deja cazuri în piață), imediat după implementare soluția este deja neadecvată.
Acest tip de comportament duce la costuri suplimentare până la ajustarea soluției, costuri date de externalizări, manipulări multiple, transferuri suplimentare între locații.
O a treia caracteristică este analizarea și redimensionarea rețelelor de distribuție.
Indiferent dacă sunt retaileri sau distribuitori, companiile se uită din ce în ce mai mult la asigurarea nivelului de serviciu și la costuri. Mare parte din distribuitori și-au restructurat rețelele, concentrând stocurile și/sau repoziționând depozitele după cum a evoluat piața. Ca o consecință a acestor mișcări, s-au făcut și refăcut legături între clienți și transportatori, care și-au dezvoltat flotele de distribuție. Sunt cazuri în care companii românești au câștigat licitații pentru organizarea distribuției în piețe externe.
Cea de-a patra caracteristică este dată de modul în care se dezvoltă industriile producătoare, în special de automotive, în România.
În ultimii ani, explozia de investiții în producția de piese auto și componente a dus la o dezvoltare logistică atât la nivel de volum, cât și la calitatea serviciilor. Companiile producătoare fac ceea ce știu mai bine: produc. Operațiunile de depozitare și transport cad în sarcina operatorilor logistici, care trebuie să respecte condiții contractuale dure. Aderarea la un astfel de sistem a fost mai mult decât benefică, deoarece companiile de logistică românești au crescut, s-au dezvoltat și maturizat, oferind, astăzi, servicii de calitate, la standarde internaționale.
Companiile de producție au derulat niște etape anterioare, care au dus la rezultatele prezentate mai sus, și anume au lucrat la dezvoltarea furnizorilor. Companii mici, în general de transport, au crescut o dată cu creșterea producției clienților lor și, pas cu pas, au învățat să ofere servicii suplimentare și să treacă în zona de depozitare. Exemplele se văd în rezultatele concursului „Transportatorul anului”, în care candidații sunt rezultatul unui parteneriat de ani de zile.
Tot dezvoltării industriei de automotive i se datorează mica „depolarizare” a spațiilor logistice, apărând noi depozite la nivel național și în alte locații decât cele date de „aeroporturi”. Este un aspect benefic, care ajută la dezvoltarea zonelor neindustrializate și la creșterea competențelor populației pe o rază de 50-70 km.
A cincea caracteristică aparține industriei alimentare românești, și anume lentoarea implementării de soluții informatice și de automatizări de procese.
Industria alimentară are dintotdeauna marje mici și foarte mici, fiind la concurență cu importurile aduse de marile lanțuri de retail și de distribuitori. Preocupată de producție și vânzări, a neglijat multă vreme zona de logistică, ce are încă un mare grad de manualitate. Companiile conștientizează nevoia de automatizare și îmbunătățire a proceselor de logistică, însă nici marjele și nici competențele în domeniu nu le ajută să sară peste pașii naturali de dezvoltare. De la această industrie așteptăm, încă, performanțe îmbunătățite.
La polul opus, se situează o trăsătură a comerțului on-line – automatizarea (fluxuri și procese)
Surprize plăcute vin din zona de on-line, care, indiferent dacă activitatea este derulată în companii strict specializate pe on-line sau în companii de retail care dezvoltă on-line-ul. În ultimii câțiva ani, companiile au ezitat să investească valorile corecte, în speranța că pot, cu resursa umană existentă, să acopere necesarul de operațiuni. În realitate, la fiecare deviație peste medie, apăreau dereglări de procese. Anul acesta a surprins plăcut, prin contractarea unui număr mult mai mare decât de obicei de proiecte de automatizări informatice și de echipamente, care au crescut performanțele de productivitate și calitate ale companiilor.
Cea mai pregnantă trăsătură a pieței o reprezintă lipsa de personal.
Înregistrată la toate nivelurile, reprezintă riscul cel mai mare pentru dezvoltarea industriei de logistică. Fenomenul se datorează atât unor cauze interne, cât și externe.
- a) Orice intrare pe piață sau mișcare a unui om-cheie dintr-o companie în alta atrage după sine un tăvălug de transferuri, care destabilizează companiile pentru o perioadă de timp. S-au înregistrat, în acest an, câteva astfel de tsunami, care au făcut viața grea, la nivel organizațional, unei mari părți a jucătorilor din logistică. Mai mult, oamenii cheie trag, în timp, după ei echipe întregi;
- b) Orice persoană de conducere care este atrasă de mirajul salariilor și calității vieții din străinătate va fi urmată, într-un interval scurt, de o echipă întreagă, care se transferă pentru a lucra împreună. O astfel de mișcare necesită circa trei-patru luni pentru a putea fi înlocuită.
Deși ultima ca și caracteristică a pieței, dar nu ultima ca importanță, este crearea, în unele cazuri, din nou, a unui dezechilibru între salarizare și competențe.
Tot plecând de la lipsa de personal, la fel ca în 2008, piața oferă salarii care sunt departe de competențele personalului nou angajat, iar consecințele sunt două:
– Cei nou angajați ajung într-o zonă de confort, în care nu doresc să mai facă eforturi pentru a răsplăti salarizarea – și ajung, în timp, să fie incompetenți;
– Cei vechi devin demotivați, în momentul în care sunt la curent cu noile salarii, la care ei nu au ajuns încă.
Ca o concluzie a anului 2017, s-au întâmplat și lucruri bune, și lucruri rele, piața se maturizează, companiile devin mai performante, însă prețul plătit și locul ocupat în ierarhia industriilor țin exclusiv de capacitățile de adaptare și inovare a managementului companiilor de a nu mai face cârpeli și de a proiecta și implementa soluții durabile, ce susțin performanța.
Adriana PĂLĂȘAN
Managing Partner Supply Chain Management Center
adriana@loginet.ro
