În cadrul ediției din acest an a Conferinței Asociației Române de Logistică (ARILOG), au fost dezbătute, după cum suntem obișnuiți, o serie de teme extrem de interesante și actuale. Una dintre prezentările care s-au bucurat de un interes deosebit a fost cea a Sophiei Gligorijevik, șefa departamentului de Servicii de Suport Logistic de teren, din carul Comitetului Internațional al Crucii Roșii (ICRC).
Comitetul Internațional al Crucii Roșii este o organizație imparțială, neutră și independentă a cărei misiune exclusiv umanitară este de a proteja viețile și demnitatea victimelor conflictelor armate și ale altor situații violente și de a le oferi asistență.
Fondată în 1863, ICRC se află la originile Convențiilor de la Geneva și ale mișcărilor de Cruce Roșie Internațională și Semilună Roșie. De asemenea, organizația încearcă să prevină suferința, prin promovarea și consolidarea legislației umanitare și a principiilor universale umanitare.
ICRC activează în peste 80 de țări din întreaga lume, efectuând o serie de activități printre care se numără furnizarea de alimente, de apă potabilă, măsuri de igienă, adăpost, asistență medicală, precum și reducerea pericolului reprezentat de către minele antipersonal neexplodate. Organizația are un buget de 2 miliarde de franci elvețieni și o forță de muncă de 18.000 de persoane.
Eforturi uriașe
Pentru operațiuni globale de o asemenea anvergură, desigur că logistica reprezintă un domeniu cu adevărat vital. Nu este de mirare că un sfert din staff-ul ICRC lucrează în acest domeniu și acoperă cât se poate de eficient toate segmentele supply chain-ului umanitar. Și, chiar dacă etapele din lanțul de aprovizionare par aceleași peste tot, a lucra în supply chain-ul ICRC nu este chiar o activitate logistică obișnuită.
Te confrunți cu provocările unei infrastructuri în stare proastă, uneori complet distrusă, cu situații imprevizibile, cu probleme politice și de securitate. Lucrezi adesea în zone rurale sau izolate, te bazezi pe donatori și jonglezi în același timp cu mai multe tipuri de supply chain.
Și toate acestea cât se poate de rapid!
Astfel, managementul de supply chain din ICRC este cu totul special. Este vorba despre achiziționarea de bunuri și servicii directe și indirecte, despre definirea necesităților celor asistați și a unor standarde în ceea ce le privește, despre managementul comenzilor, al achizițiilor, al depozitelor, despre transport și formalități vamale care, adeseori, sunt foarte dificile și, nu în ultimul rând, despre livrarea în orice condiții și în orice zonă. Iar toate acestea în condiții de siguranță și securitate, ceea ce, de exemplu, în zone de război, este foarte greu de realizat.
Tipuri de transport
Având în vedere toate aceste particularități, se discută, bineînțeles, de utilizarea tuturor resurselor disponibile pentru îndeplinirea misiunilor asumate. De la mijloace de transport clasice, până la un „last mile” care se realizează, uneori, cu mijloace locale, de la bărci primitive, până la măgari de povară.
ICRC dispune de o flotă totală de 6.127 de unități, dintre care 3.763 de vehicule și 1.574 de generatoare.
Organizația dispune de 41 de ateliere și a acoperit, în 2018, aproape 39 de milioane de kilometri (pentru care s-au consumat 113 milioane de litri de combustibil), ceea ce reprezintă de 967 de ori înconjurul Pământului.
În ceea ce privește transportul aerian, în 2018, operațiunile ICRC la nivel mondial au totalizat 15.300 de ore de zbor, cu un buget total cheltuit de 57 de milioane de dolari americani. Au fost închiriate 22 de aeronave (atât avioane de diverse dimensiuni, pentru marfă sau pasageri, cât și elicoptere), au fost organizate ad-hoc 5 zboruri charter, au fost transportați în total 60.637 de pasageri și au fost încărcate și descărcate peste 9,7 milioane de tone de bunuri.
Operațiunile aeriene s-au desfășurat în zece țări – Mali, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Republica Democratică Congo, Republica Centrafricană, Afganistan, Yemen, Libia, Irak – și au totalizat 476 de destinații.
Modele de asistență
În cazul unei situații de urgență, mobilizarea materialelor de asistență se realizează în funcție de gradul de urgență. Materiale pentru adăposturi și obiecte casnice indispensabile sunt pre-poziționate ca stoc de urgență sau sunt disponibile în depozite regionale, pentru o viteză de reacție ridicată. În intervalul de 2 până la 30 de zile de la producerea calamității, materialele de asistență se achiziționează de pe plan local (dacă este posibil). Între 31 și 90 de zile, acestea sunt achiziționate la nivel regional, la prețuri competitive, în funcție de disponibilitate, dar trebuie să aibă un nivel calitativ bun. Bunurile sunt importate cu scutire de vamă.
După ce situația s-a stabilizat (după cel puțin 60 de zile de la producerea calamității), se pot distribui ajutoare financiare (bani, pur și simplu), dacă piața a revenit la normal și resursele vitale sunt disponibile în cantități suficiente, cu o calitate acceptabilă și la prețuri competitive.
Distribuirea de bani lichizi este încurajată pentru stimularea pieței și pentru proiecte de „cash for work”.
Astfel de programe necesită o evaluare atentă a pieței și monitorizare regulată, iar logistica implică contractarea unui furnizor de servicii financiare.
Într-unul dintre numerele viitoare, vă vom prezenta câteva exemple concrete de logistică umanitară, în care ICRC a dat dovadă de un maximum de eficiență, în cele mai dificile condiții.
ICRC – supply chain
- Vizite la beneficiari și identificarea necesităților acestora.
- Alinierea necesităților și a standardelor.
- Planificarea și coordonarea supply chain-ului
- Managementul comenzilor.
- Managementul relației dintre vânzători și departamentul de achiziț Se comandă peste 13.500 de repere diferite.
- Recepția bunurilor, controlul calității și plata.
- Managementul inventarului.
- Transport (transferuri) și operațiuni de import-export.
- Flotă, operațiuni aeriene.
- Distribuție
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
