După cum am promis, continuăm în această ediţie prezentările celor mai interesante subiecte abordate în cadrul Conferinţei Internaţionale ARILOG Logistică şi Supply Chain, desfăşurată în luna octombrie. De data acesta, vom aduce în atenţia dumneavoastră schimbările pe care le va aduce noul Cod Vamal al Uniunii Europene, care va fi aplicat de la data de 1 mai 2016.
Codul Vamal al Uniunii Europene – Regulamentul UE nr. 952/2013 – a fost prezentat, în cadrul conferinţei ARILOG, de către Frank Janssen, şeful departamentului de procese de business şi management de proiect în cadrul Comisiei Europene pentru Vamă şi Taxe.
Istoria noului cod începe pe 20 februarie 2012, cu o propunere a Comisiei care dorea să reia şi să îmbunătăţească o parte din „Codul Vamal Modernizat” (Reg. EC nr. 450/2008), printre altele pentru a se alinia Tratatului de la Lisabona. Documentul a fost aprobat de către Parlamentul şi Consiliul European pe data de 9 octombrie 2013 şi publicat o zi mai târziu, în OJ L 269. Noul Cod Vamal a intrat în vigoare la 30 noiembrie 2013 şi urmează a fi aplicat începând cu data de 1 mai 2016, cu o perioadă de tranziţie pentru implementarea şi modernizarea sistemelor informatice, până la 31 decembrie 2020.
În iulie 2015, Comisia a adoptat Actul Delegat al Codului Vamal al Uniunii, care a fost adoptat de către Consiliu şi Parlament în această toamnă. Un alt act secundar important este cel de implementare, adoptat pe 6 noiembrie, aceste două documente stabilind toate detaliile necesare aplicării acestei legislaţii; de asemenea, în perioada 2016 – 2020 vor fi publicate linii directoare pentru aplicarea codului.
Informatizarea pe primul plan
Noul Cod Vamal al Uniunii îşi propune, în primul rând, realizarea unui mediu vamal şi de afaceri din care să dispară formalităţile pe hârtie, prin utilizarea unor tehnici electronice de procesare a datelor, pentru stocarea şi schimbul de informaţii între sistemele vamale ale ţărilor uniunii şi între operatorii economici şi vămi. Acest lucru presupune definirea unor cerinţe comune pentru colectarea şi stocarea de date şi dezvoltarea unor sisteme electronice pe baza unui program de lucru IT adoptat la data de 29.04.2014.
Posibilele excepţii care permit utilizarea altor metode includ situaţiile în care utilizarea sistemelor informatice nu este potrivită sau justificată, în funcţie de tipul de trafic (excepţii permanente), cazurile în care sistemele electronice dau erori (excepţii temporare) şi cele legate de disponibilitatea sistemelor electronice, pe baza programului de lucru stabilit (excepţii tranziţionale). Sunt, de asemenea, posibile anumite derogări, pe baza unor cereri justificate.
Apoi, codul îşi propune standardizarea şi armonizarea structurilor decizionale şi ale managementului vamal, prin adoptarea unor prevederi comune la nivelul ţărilor membre UE, printre altele prin extinderea informaţiilor corelate la alţi factori decât la clasificarea tarifară şi la determinarea de origine.
Operatori autorizaţi
În ceea ce priveşte autorizarea operatorilor economici, aceasta se va realiza în vederea simplificării operaţiunilor vamale (AEO-C), pentru securitate şi siguranţă (AEO-S) şi, desigur, pentru ambele. Printre beneficiile acestei abordări, se numără recunoaşterea operatorilor autorizaţi pe tot teritoriul Uniunii, facilităţile privind siguranţa şi securitatea şi simplificarea autorizării fără reexaminarea condiţiilor.
Astfel, se urmăreşte introducerea unor criterii mai precise pentru acordarea statutului de operator economic autorizat. Printre acestea se numără: absenţa unor încălcări grave sau repetate ale legislaţiei vamale şi fiscale, inclusiv cazier curat în privinţa infracţiunilor economice, şi demonstrarea de către operator a unui grad înalt de control asupra operaţiunilor sale şi asupra fluxului de mărfuri, prin intermediul unui sistem de înregistrări comerciale şi de transport care permit controlul vamal. De asemenea, un operator trebuie să fie solvabil din punct de vedere financiar, situaţia sa financiară trebuind să-i permită să-şi îndeplinească obligaţiile, în contextul tipului de activitate economică vizat.
Management de risc
Conform noului cod vamal comunitar, controalele vamale se vor realiza pe baza unei analize de risc, utilizând tehnici de procesare electronică a datelor, pe baza unui sistem comun, care include schimbul de informaţii şi rezultate ale analizelor de risc, criterii şi standarde comune, măsuri de control şi spaţii prioritare de verificare.
Noul cod doreşte să devină un instrument de protecţie a intereselor financiare ale statelor membre, cu accent pe garanţii.
Nu în ultimul rând, procedurile şi formalităţile vamale trebuie fluidizate, armonizate şi simplificate, iar depozitarea temporară – limitată la 90 zile. Bunurile provenind din Uniune sunt reglementate mai clar din punctul de vedere al pierderii statusului şi al părăsirii temporare a teritoriului comunitar.
În concluzie, noul Cod al Uniunii trebuie să reprezinte un instrument simplificat şi unitar, la îndemâna tuturor, atât din punct de vedere legal, cât şi al procedurilor de intrare, tranzit, depozitare şi procesare, la toate nivelurile.
Pe drumul cel bun
Interviu cu Frank Janssen, şeful departamentului de procese de business şi management de proiect în cadrul Comisiei Europene pentru Vamă şi Taxe.
Ziua Cargo: Unde se află România din punctul de vedere al implementării legislaţiei europene?
Frank Janssen: Din punctul de vedere al ariei mele de expertiză, trebuie să spun că, în privinţa implementării legislaţiei curente, regulile impuse de Bruxelles sunt bine respectate de către România. Din câte ştiu, nu avem niciun conflict cu România în privinţa neimplementării unor aspecte. Trebuie să subliniez faptul că, în cazul în care există conflicte, întreprindem măsuri legale împotriva acestor încălcări, dar nu este cazul României. Încă există, la ora actuală, multe lucruri care sunt organizate la nivel naţional şi încă mai este loc de modernizare; cred că administraţia României va profita de ocazia oferită de noul cod vamal comunitar, pentru a-şi moderniza abordarea, pentru a deveni mai deschisă şi pentru a face progrese în schema operatorilor economici autorizaţi.
Unde ne situăm în privinţa adoptării noii legislaţii?
Cred că, în ceea ce priveşte cunoştinţele, România este foarte bine plasată. Reprezentanţii autorităţilor române au participat la toate întâlnirile de la Bruxelles, am avut contacte cu ei, au citit documentaţia, deci sunt foarte bine situaţi. Dar mai sunt încă multe lucruri de făcut şi vor trebui să planifice, să atribuie resurse. Trebuie să recunoaştem că şi noi am întârziat cu adoptarea legislaţiei, aşa că, dacă România a întârziat, este parţial şi din cauza deciziilor de la Bruxelles. În trecut, România a făcut eforturi remarcabile în domeniul vamal, la momentul intrării în Uniunea Europeană, şi există semnale că aşa se va întâmpla şi acum.
Există anumite măsuri pentru a stimula sau a forţa autorităţile să se mişte mai rapid?
Practica normală este să implementăm legislaţia în cooperare strânsă, să ne informăm unii pe ceilalţi în privinţa problemelor sau progreselor realizate. Oferim suport în forma unor module de e-learning, care pot fi distribuite către personalul implicat şi către operatorii economici, cu traduceri în fiecare limbă naţională din Uniune.
Desigur că există şi măsuri legale care se pot aplica, dar sunt convins că nu va fi cazul României. Dacă o ţară nu face nimic pentru implementarea noului cod, există aşa-numitele proceduri de încălcare (infringement procedures) şi situaţia poate ajunge în faţa instanţei. Dar nici acest lucru nu se întâmplă peste noapte. Dacă oamenii fac eforturi reale pentru recuperarea arieratelor, este în regulă. Dacă după un an sau doi nu se întâmplă nimic, întâi sunt trimise adrese oficiale la nivelul guvernelor, pentru rezolvarea situaţiei. Este o oarecare presiune politică „delicată”. Dar, după cum am spus, chiar dacă România sau alte state au început mai lent (ceea ce este şi din cauza noastră), lucrurile se mişcă într-un sens pozitiv.
Raluca MIHĂILESCU
raluca.mihailescu@ziuacargo.ro
