În numărul din septembrie al revistei, am învățat din trecut, am urmărit revoluțiile industriale care s-au succedat de-a lungul timpului și am creionat câteva elemente care formează portretul liderului, în fiecare perioadă. Am ales să tratăm separat prezentul și… viitorul. Ce înseamnă să fii lider într-o lume VUCA?
Astăzi… poți trăi sentimentul că ești neputincios în fața mașinilor… și, în paralel, trebuie să te adaptezi unui teren volatil, incert, complex și ambiguu – VUCA – așa cum armata americană a descris situația, când a ajuns în Afganistan. Astăzi, trebuie să poți uita tot ce ai învățat și să înveți din nou. ASTĂZI nu mai seamănă cu IERI și în niciun caz cu MÂINE. Și, atunci, ce înseamnă să fii lider într-o lume VUCA? „În primul rând, înseamnă să ai o extraordinar de mare capacitate de a asimila noul. Nu degeaba, între specialiștii în resurse umane, este larg acceptată opinia potrivit căreia cunoașterea reprezintă o calitate a secolului trecut, în timp ce capacitatea de a învăța este calitatea specifică acestui secol”, a explicat Mircea Țiplea, senior consultant AMROP România, companie membră a AMROP, unul dintre cele mai mari grupuri de executive research din lume.
Dintr-o lume a competenței, într-una a creativității
Specialistul în management și resurse umane își amintește că, în urmă cu 20 de ani, atunci când avea doar 29 de ani, a ajuns pentru prima dată în board. „Mă numeau junior, pentru că eram cel mai tânăr și de câte ori deschideam gura, un șef mai în vârstă îmi spunea… ușor, puiule, ușor… Era o lume a competenței.” Astăzi, însă, lucrurile stau cu totul altfel. Trebuie să îți lași chipiul și epoleții la intrare, astfel încât fiecare să contribuie în discuții cu ceea ce are – cel tânăr, cu spontaneitate și creativitate, iar cel în vârstă – cu un soi de înțelepciune. „Toate aceste lucruri trebuie luate în calcul, dacă vreți o nouă sursă de creativitate”.
În prezent, folosim creativitatea pe o altă scară, pentru a obține valoare, valoare care va exploda, în viitorul apropiat. Să ne gândim, doar, la piața de criptomonede, care a atins 400 de miliarde de dolari. „Sunt elemente pe care trebuie să le luăm în calcul, atunci când apar astfel de momente de accelerare, pentru că, așa cum s-a întâmplat încă din perioada Renașterii, devine extrem de important locul în care te afli. Tocmai în contextul în care fiecare își va dori să se afle acolo unde se petrec lucrurile, trebuie să ne așteptăm la o accentuare a problemelor privind migrația. Nu peste tot lucrurile au aceeași dinamică. O aplicație pusă la punct în Cluj poate muri în câteva luni, în timp ce una din Silicon Valley poate rupe bursa. Locul devine extrem de important și, de aceea, multă lume va încerca să fie cât mai aproape de locurile unde se întâmplă lucrurile și unde sunt banii”, a apreciat Mircea Țiplea. Dar tot ce știm astăzi s-ar putea ca mâine să fie istorie. Blockchain nu se întâmplă în Silicon Valley, ci în Kansas (unul din cele mai sărace state din SUA), sau într-un sat din Elveția. Sunt viitoare centre de putere.
Astăzi și ieri
Capacitatea de a învăța devine vitală. „Modul în care, noi, headhunter-ii, analizăm oamenii s-a schimbat. Dacă în prima revoluție industrială capacitatea de lucru era primordială, o dată cu cea de-a doua a început să conteze și cât te duce capul, pentru ca, din ’68, o dată cu revoluția sexuală, să devină importantă inteligența emoțională. Cei care reușeau să motiveze au făcut carieră, până când Michael Porter a inventat abordarea strategică. Avenit vremea liderului strateg… până astăzi. Acum, inteligența este evaluată în prim plan. Recrutăm pentru poziții de top management, iar, în acest context, apelăm la teste de inteligență și am avut surpriza să întâlnim directori generali, oameni cu 20 de ani de experiență, care au eșuat lamentabil la testare. În mod normal, sunt șocați și urmează un moment de sabotaj, simt că vor să își scoată saboții din picioare și să arunce cu ei, dar clienții noștri, într-un mod foarte subtil, vor să dispună, încă înainte de angajare, de informații privind modul în care potențialul director se poate adapta acestor vremuri”, a arătat consultantul AMROP. Și, dacă, până nu de mult, în recrutare, regula principală era că succesul obținut în trecut reprezintă cea mai bună garanție că vei avea succes și în viitor, lucrurile nu mai stau doar așa. Ceea ce a fost valabil ieri, astăzi nu mai este. Potențialul contează în egală măsură.
Trăsăturile care contează într-o lume VUCA
Să vedem, însă, în mod concret ce urmăresc headhunter-ii în procesul de recrutare. Care sunt trăsăturile care contează într-o lume VUCA?
– Potențialul sau, altfel spus, câteva trăsături interne, motivatori interni de a avansa, de a progresa, de a ține pasul și câteva trăsături de lider.
– Un anumit gen de curiozitate intelectuală, o dorință de a vrea să afli, de a ști mai mult, de a vrea să înțelegi nu doar o bucățică, ci întreg lanțul care creează valoare.
– Capacitatea de a te prinde – sau, altfel spus, dacă deții 4, 5 informații, să le ghicești și pe a șasea, a șaptea și a opta. Capacitatea de vedea cât mai repede un trend, un fenomen din spatele unor cifre.
– Apoi este analizat un anume fel de atașament, dar nu față de organizație (care ține tot de secolul trecut). „51% din forța de muncă din Olanda, pentru prima dată în istorie, s-a declarat freelancer. Sindicatele țin tot de trecut. Astăzi, îți iei în propriile mâini soarta, ori pierzi, dacă stai după sindicate. Vă garantez 100%”, susține Mircea Țiplea.
– Nu în ultimul rând, contează determinarea, un anume fel de a nu te da bătut, de a trece peste eșecuri, de a învăța din ele.
Sunt trăsături în funcție de care fiecare dintre noi vom fi, din ce în ce mai mult, evaluați, indiferent de vârstă, de background sau de competențe tehnice (care se schimbă cu mare rapiditate).
Infrastructura, comercialul și etica – 3 piedici pentru România
În supply chain, în România, sunt 3 lucruri care ne țin în spate, în opinia lui Mircea Țiplea. În primul rând, infrastructura, și nu doar cea rutieră, ci inclusiv gradul de digitalizare a proceselor.
„Culmea, cea mai mare slăbiciune o reprezintă departamentele comerciale. În țări unde departamentele comerciale sunt foarte competitive, știu să integreze foarte bine activitatea companiei cu clienții, să negocieze inclusiv elemente precum «join planning», «automated replenishing», iar, în supply chain, aceasta înseamnă performanță. De aceea, un departament comercial care fie nu știe, fie nu este pregătit să optimizeze lucrurile, ci doar să încheie un contract, care, apoi, să se spargă în capul celor de la operațional va afecta performanța întregii companii. Am discutat cu profesioniști în supply chain care lucrează în Vestul Europei și care apreciază că, acolo, totul este mult mai ușor. Totul este automatizat și, prin urmare, predictibil”.
Specialistul în resurse umane a ținut să sublinieze că o problemă majoră o reprezintă lipsa de etică în supply chain, în România. „Am vorbit cu 10 logisticieni, pentru a-mi valida câteva gânduri. Toți mi-au spus că, măcar o dată în viață, au fost puși în situația de fraudă, de a da șpagă sau de a li se cere. Când corupția începe de la nivelurile de foarte de jos, de la șoferi de camion, nu ai cum să faci performanță. Dacă liderul este corupt, ceea ce iese în față este incompetența, în egală măsură trufașă și agresivă. Este responsabilitatea fiecăruia să își ducă profesia înainte și să încerce să o țină la un standard bun”, a concluzionat Mircea Țiplea.
Mircea Țiplea, senior consultant AMROP România: „Agilitatea este astăzi vitală. Am în vedere capacitatea de a lăsa epoleții atunci când intri într-o discuție, pentru a putea asimila informațiile care pot face diferența. Liderilor de astăzi le este caracteristică o anume smerenie, foarte la modă la ora actuală. Bineînțeles contează experiența și competențele, important fiind cât înțelegi din digitalizare și din modul în care ea poate aduce valoare. Există 3 arii care contează pentru un profesionist: în engleză, availability, customization și sustainability – tendințe pe care le vor desena cei din supply chain.”
Meda IORDAN
meda.iordan@ziuacargo.ro
