Fraude informatice

Criminalitatea IT costă economia mondială 445 miliarde dolari anual, cele mai multe dintre pierderi fiind cauzate de furtul de proprietate intelectuală, aproape duble ca valoare faţă de cele provocate de hackeri, potrivit un studiu citat de Reuters.

Mihai Cazacu

Prejudiciile provocate de furtul unor date personale (precum informaţii despre cardurile de credit) sunt evaluate la 150 miliarde dolari anual.

Internet-ul creează un imens potenţial de dezvoltare în toate domeniile vieţii sociale, aplicaţiile sale fiind, practic, inepuizabile. Tehnologia oferită deschide, însă, noi orizonturi comiterii de infracţiuni, fie „clasice” – furtul, înşelăciunea, fie specifice – descrise în cuprinsul articolului, cu un caracter înalt sofisticat.

Uşurinţa în utilizare, costul scăzut, rapiditatea şi asigurarea unui caracter anonim fac din Internet un mediu propice infracţiunilor. Datorită caracterului global al reţelei şi uriaşei complexităţi, posibilităţile „de ascundere” ale autorului sunt practic nelimitate, încurajând, şi din acest motiv, săvârşirea de infracţiuni. 

Crimă (bine) organizată 

Evoluția crimei organizate în Romania în ultimii anii este strâns legată de evoluția criminalității informatice și de folosirea tot mai intensă a tehnologiei IT, în comiterea de infracțiuni.

În urma analizelor și evaluărilor modurilor de operare a grupărilor infracționale care acționează în domeniul criminalității informatice în România, s-au desprins următoarele caracteristici:

  • Acestea au caracter predominant financiar, urmărind obținerea unui produs financiar substanțial și, de regulă, sunt vizate sisteme de plată, produse de credit și plăți efectuate de societăți comerciale;
  • Grupările care acționează sunt bine organizate, existând o structură și o specializare a membrilor acestora;
  • Adesea, sunt folosiți tinerii cu abilități în a utiliza computerele și noile tehnologii, care sunt organizați și coordonați de către lideri ai grupărilor infracționale;
  • Se observă o trecere de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea tranzacțiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în fraudare;
  • Există un caracter transnațional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate și victime din alte țări, anumite activități sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state;
  • Permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificare de produse ce pot fi fraudate, precum și sisteme informatice ce pot fi compromise;
  • În ultima perioadă, s-a constatat o reorientare a grupărilor infracționale către fraudarea mijloacelor de plată electronică folosite de societățile comerciale din România;
  • Reorientarea grupărilor infracționale care comit fraude informatice de la fraudele mărunte (prejudicii mici) îndreptate împotriva persoanelor, către fraudele mari (prejudicii mari – sute de mii/milioane de euro) împotriva companiilor.

Factori determinanți

Principalii factori care au determinat reorientarea grupărilor criminale către infracțiuni informatice:

  • Obținerea de câștiguri materiale mari într-un timp relativ scurt și cu riscuri relativ mici;
  • Caracterul transfrontalier al infracțiunilor face ca instrumentarea acestora de către autoritățile unui stat să fie mult mai dificilă, întrucât pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori, de obținerea unor informații de la autoritățile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistență juridică internațională, procedură ce este costisitoare și lentă;
  • Accesul facil la echipamente moderne, care permit desfășurarea de activități ilicite complexe;
  • Posibilitatea deplasării rapide de pe teritoriul unui stat, pe teritoriul altui stat, a membrilor unei grupări criminale; urmărirea activității desfășurate de către aceștia fiind, de cele mai multe ori, foarte greu de realizat de către autoritățile competente. 

Tendințe și fraude specifice în criminalitatea IT 

  • Preocupări continue ale elementelor infractoare pentru identificarea de noi moduri de operare (licitații frauduloase, folosirea de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comerț electronic, site-uri de phishing), organizarea şi specializarea membrilor grupărilor (atât asupra activităţilor desfăşurate în cadrul activităţii infracţionale, dar şi din punct de vedere tehnic);
  • Ascunderea urmelor prin Internet, precum şi a circuitului produsului financiar;
  • „Extraneitatea” activităţilor infracţionale comise, astfel, parte din acestea sunt iniţiate din România, dar fie vizează victime din străinătate, fie sunt finalizate în străinătate, de unde se ridică produsul financiar;
  • Folosirea în comiterea acestor fapte a sistemelor de plată rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-banking) sau a celor de transfer rapid de bani (Western Union sau Money Gram);
  • Comerţul electronic începe să se dezvolte şi în Romania, atât în ceea ce priveşte site-urile de comerţ electronic, folosirea de instrumente de plată electronică (de exemplu: cărţi de credit), dar şi a numărului de persoane care achiziționează produse prin acest sistem.

Paza bună…

Înainte de a efectua tranzacții online, trebuie făcute verificări cât mai amănunțite cu privire la produs și legitimitatea site-ului sau serviciului oferit.

De cele mai multe ori, trebuie acordată o atenție deosebită asupra tranzacțiilor în care sunt implicate persoane din alte țări, întrucât politicile de returnare a bunului sau banilor și de garanție sunt mai complicate. Dacă există cea mai mică suspiciune, este recomandat să se verifice telefonic persoana către care veți efectua plata. Totodată, înainte de cumpărare, trebuie determinate taxele de transport și trebuie acordată o atenție deosebită, în cazul în care vânzătorul nu acceptă decât transferuri de bani online sau bani lichizi.

Dacă este utilizat un serviciu de tip „internet banking”, trebuie verificat dacă site-ul băncii este legitim și valid.

De asemenea, trebuie acordată atenție sporită ofertelor de bunuri nesolicitate, întrucât acestea pot face parte din diferite scheme de fraudare online.

„Cel mai trist aspect al vieții acum este că știința adună cunoștințe mai repede decât societatea adună înțelepciune.” – Isaac Asimov, om de știință și scriitor (1920-1992)

Mihai CAZACU

mihai.cazacu@ziuacargo.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.